Gheorghe Dinica. O viata inchinata scenei si publicului
"Am fost si print, si cersetor,/ Un tradator, un om cinstit,/ Numai cu viata de actor eu niciodata n-am glumit./ Am mai si ras de-o nerozie,/ Am fost bogat, am fost falit,/ Si-n toata a lumii nebunie, eu publicul mi l-am iubit".
Este testamentul lasat noua de un om fermecator caruia i-a placut sa-si traiasca viata. A ras, a cantat cu pofta, a chefuit, a iubit lautarii si vinul, a facut curte femeilor frumoase, dar numai la una s-a oprit. "Suntem o familie de Gheorghe", avea sa povesteasca in gluma, sotia sa Gabriela-Georgeta. Pe scurt, un aventurier, in slujba filmului.
Gheorghe Dinica s-a asezat la casa lui abia pe la 60 de ani. Motivul? Pana la acea varsta "am cunoscut tot ce se putea cunoaste". Si totusi Gabriela, o domna dinstinsa, cuminte, care "are o relatie clara cu viata, a facut ordine in dezordinea existentei mele". In rezerva sau nu il facea sa fie plin de entuziasm: "Sunt viu si plin de viata si nu am chef de imbatranire sunt la dispozitia apartului de filmat..."
Amic de acum intru vesnicie cu Stefan Iordache, maestrul Dinica nu facea un secret din faptul ca pe vremuri obisuiau sa isi prinda zorile intr-o carciumioara boema, la "Sarpele Rosu".
"Eu cantam acolo la "Sarpele rosu" si le dadeam si lor microfonul sa cante si ne-am imprietenit...," isi aminteste si Nelu Ploiesteanu.
Muzica lautareasca ii misca pe amandoi, asa ca o colaborare artistica dar si de pahar cu Nelu Ploiesteanu a venit de la sine. Anul trecut, de Sfantul Gheorghe, in studioul de la Happy Hour, Gheorghe Dinica s-a prins in joc si ne-a incantat. Acum ne-a mai ramas doar sa ii pretuim amintirea.
Etichete: Gheorghe Dincă,
