Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord sunt în prezent conduse de separatişti, o situaţie inedită de la înfiinţarea instituţiilor autonome în aceste naţiuni din Regatul Unit, în 1999, notează Agerpres.
Prim-ministrul galez Rhun ap Iorwerth, liderul partidului Plaid Cymru, i-a primit pe John Swinney, prim-ministrul scoţian şi liderul Partidului Naţional Scoţian (SNP), pe Michelle O'Neill, prim-ministru nord-irlandez şi vicepreşedintă a Sinn Fein, şi pe Mary Lou McDonald, preşedinta Sinn Fein.
„Naţiunile noastre au dreptul la autodeterminare”, scrie în acordul semnat de aceşti lideri, în care se afirmă, de asemenea, că „niciun guvern de la Westminster nu are dreptul să blocheze democraţia”.
Declaraţia face apel la guvernul britanic să pregătească, să planifice şi să faciliteze schimbările constituţionale necesare în acest scop.
„Suntem convinşi că viitorul naţiunilor noastre se află în cadrul Uniunii Europene”, susţin aceşti oficiali, considerând că Brexitul a dăunat economiei naţiunilor lor.
Mișcările separatiste, blocate de guvernul de la Londra
Guvernele britanice s-au opus constant organizării de referendumuri privind independenţa după cel din 2014 din Scoţia, când 55% dintre alegători au votat împotriva independenţei. Iar Downing Street a tăiat săptămâna trecută orice speranţă de relaxare a acestei poziţii.
Întâlnirea de la Cardiff, calificată drept „istorică” de către participanţi, are loc într-un moment în care preşedintele Donald Trump a declarat în weekend că o unificare a Republicii Irlanda cu Irlanda de Nord ar fi „fantastică”.
„Se va întâmpla până la urmă”, a declarat preşedintele american, care se afla în vizită în Irlanda.
Sinn Fein pledează pentru organizarea unui referendum până în 2030. Michelle O'Neill consideră că declaraţiile preşedintelui Donald Trump arată că „dezbaterea despre unificare este foarte vie şi că oamenii se interesează activ acum şi (...) la scară internaţională”.
Londra se conformează acordurilor de pace din Vinerea Mare semnate în 1998 pentru a pune capăt ostilităţilor din Irlanda de Nord, conform cărora un referendum poate fi organizat dacă majoritatea locuitorilor acestei provincii britanice este susceptibilă să aprobe o unificare.
Downing Street nu a reacţionat deocamdată direct la declaraţiile preşedintelui Donald Trump, trimiţând la afirmaţiile prim-ministrului britanic Andy Burnham, care a spus recent că acest lucru „nu este de actualitate”.
Condițiile în care vor fi organizate referendumuri pentru independență
O descentralizare sporită este una dintre priorităţile Partidului Laburist de la preluarea puterii în iulie. Cu ocazia unei conferinţe de presă, liderii adunaţi la Cardiff au subliniat că ţările lor vor progresa în ritmul propriu spre autodeterminare.
„Fiecare dintre noi va fi responsabil de propriul parcurs, dar suntem în mod hotărât uniţi de acest principiu al autodeterminării”, a spus scoţianul John Swinney. El a apreciat că un referendum privind independenţa Scoţiei ar urma să aibă loc în următorii cinci ani.
Când a fost ales în mai, Rhun ap Iorwerth a apreciat independenţa Ţării Galilor ca pe un obiectiv îndepărtat.
El nu a dat o dată pentru un eventual referendum, spunând că „preferă să lase problema calendarului în mâinile poporului galez”. Dar, a adăugat Rhun ap Iorwerth, se impune din ce în ce mai clar constatarea că puterea centrală, de la Londra, nu funcţionează.
Vicepremiera nord-irlandeză Emma Little-Pengelly, din partidul unionist DUP, favorabil rămânerii provinciei în Regatul Unit, a criticat dur organizarea acestei întâlniri.
„Michelle O'Neill nu are nicio autoritate să se prezinte ca reprezentant al funcţiilor de prim-ministru în cadrul oricărui 'summit' şi nici nu are autoritatea de a semna ceva în calitate de prim-ministru al Irlandei de Nord în cadrul unui astfel de 'summit'”, a scris ea pe X.
Liderii separatişti şi-au prezentat întâlnirea ca pe o reuniune în calitate de şefi de partide, mai degrabă decât de responsabili ai guvernelor lor, notează AFP.
