Trei teme mari s-ar afla în centrul dezbaterilor din această toamnă: bugetul UE, cursa industriei și securitatea europeană.

Poate cel mai important aspect este cel al bugetului UE, pentru 2028-2034, care este, totodată, și motiv de dispută între Parlament și Comisie.

În vara anului 2025, Comisia Europeană a propus un plafon de cheltuieli de 1,26% din venitul brut al blocului comunitar (aproximativ 1.760 de miliarde de euro), doar că această sumă este considerată insuficientă de Parlamentul European.

În aprilie 2026, plenul a adoptat, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri, un raport interimar prin care cere ca bugetul să ajungă la 1,27% din VNB — adică aproximativ 1,78 trilioane de euro la prețuri constante din 2025 (2,01 trilioane la prețuri curente) — la care s-ar adăuga separat, în afara plafoanelor, rambursarea datoriei generate de împrumuturile NextGenerationEU. Practic, eurodeputații cer cu circa 10% mai mult decât a propus inițial Comisia, se arată pe site-ul oficial al Parlamentului European.

Recomandări Video

Cu toate acestea, de viitorul buget al UE depinde și România, pentru că suma stabilită în final va stabili arhitectura fondurilor europene de după 2027, inclusiv pentru coeziune și agricultură.

Comisia propune, de asemenea, o schimbare de fond în arhitectura bugetului european: mai puține capitole de finanțare și concentrarea unei părți substanțiale a fondurilor în planuri naționale și regionale, gestionate direct de guverne. Parlamentul avertizează însă că o asemenea centralizare ar putea slăbi controlul democratic asupra modului în care sunt cheltuiți banii europeni.

Ucraina, Moldova și extinderea UE

Războiul din Ucraina rămâne un subiect major în blocul comunitar, care se află pe agenda fiecărei sesiuni plenare. Un pachet de împrumuturi în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost susținut deja de Parlamentul European, dar a rămas blocat la nivelul Consiliului din cauza opoziției Ungariei. În același timp, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a adoptat rapoarte privind drumul Ucrainei, Republicii Moldova și Serbiei spre aderarea la UE. Extinderea Uniunii este văzută tot mai mult ca o miză strategică pentru Europa, nu doar ca un proces administrativ. 

În același timp, Europa încearcă să își dezvolte propria capacitate industrială de apărare și să reducă dependența de furnizori externi. Unul dintre principalele instrumente este SAFE – Security Action for Europe, un mecanism de finanțare de până la 150 de miliarde de euro, destinat investițiilor în apărare. 

Banii sunt acordați sub forma unor împrumuturi avantajoase pentru statele membre, pentru proiecte precum achiziții comune și dezvoltarea capacităților industriale de apărare. Interesul statelor este ridicat: Italia, de exemplu, a solicitat recent 8 miliarde de euro din programul SAFE, scrie Reuters.

Această schimbare de priorități se vede și în discuțiile despre viitorul buget al UE. Statele care contribuie cel mai mult la buget cer reduceri ale propunerii Comisiei, dar susțin în același timp creșterea finanțării pentru apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană. Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au cerut recent tăieri de ordinul sutelor de miliarde de euro și s-au pronunțat împotriva unor noi împrumuturi comune.

Competitivitatea și apărarea europeană

Al treilea pilon ține de consolidarea industriei europene de apărare și de reducerea birocrației pentru companii (pachetul „Omnibus”). În mai 2026, un grup de aproximativ 30 de eurodeputați din 11 state membre a înființat un „Grup pentru Uniunea Europeană a Apărării”, semn al presiunii tot mai mari pentru o capacitate militară și industrială comună, într-un context de instabilitate geopolitică globală.

Comisia Europeană propune simplificarea unor reguli fiscale și reducerea birocrației pentru companiile care desfășoară activități în mai multe state membre. Măsurile urmăresc să reducă timpul și costurile administrative pentru firme, iar economiile sunt estimate la aproximativ 8 miliarde de euro pe an.

Una dintre principalele schimbări vizează procedurile fiscale pentru plățile transfrontaliere, precum dividendele, dobânzile și redevențele. Comisia propune simplificarea acestor proceduri, astfel încât companiile să nu mai fie nevoite să treacă prin aceleași formalități în fiecare stat în care desfășoară activități.

Planul prevede și reducerea obligațiilor de raportare pentru anumite companii, în special pentru multinaționalele care intră deja sub incidența regulilor privind impozitul minim global de 15%.

Bruxelles-ul propune, de asemenea, simplificarea regulilor referitoare la deducerea dobânzilor și la finanțarea companiilor. Scopul este reducerea costurilor administrative și crearea unui sistem fiscal mai ușor de aplicat în întreaga Uniune Europeană.

O modificare îi vizează și pe cei care vând ocazional produse pe platformele online. Pragul de la care platformele trebuie să raporteze anumite tranzacții ar urma să fie majorat, ceea ce ar reduce obligațiile administrative pentru milioane de vânzători care folosesc aceste servicii doar ocazional.

Comisia Europeană estimează că pachetul de măsuri ar putea reduce cu aproximativ 35% volumul anumitor obligații de raportare fiscală. În acest fel, companiile ar putea economisi miliarde de euro anual, bani și timp care ar putea fi direcționați către investiții și dezvoltarea afacerilor.

Propunerile nu sunt însă încă definitive. Pentru a intra în vigoare, ele trebuie analizate și aprobate de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Mai mult, pe ordinea de zi, pe lângă cele trei mari dosare, vor mai fi subiecte fierbinți în plen, cum ar fi, de exemplu, relația comercială a UE cu Statele Unite, la care se adaugă contramăsurile europene.

Câți români sunt în Parlamentul European

În altă ordine de idei, România este reprezentată de 33 de mandate din cele 720 ale actualei legislaturi, reprezentând, așadar, al șaptelea cel mai mare număr de locuri dintre statele membre. PSD și PNL au cele mai multe mandate - 19 -, urmate de AUR, cu 6 mandate, Alianța Dreapta Unită, cu 3 mandate, și Partidul S.O.S. România, cu 2 mandate.

Un loc a fost câștigat de independentul Nicu Ștefănuță. Printre eurodeputații români aflați în prim-planul negocierilor pe buget se numără Siegfried Mureșan (PPE), unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului pentru cadrul financiar multianual 2028-2034, alături de portugheza Carla Tavares (S&D) — poziție care plasează România direct în centrul uneia dintre cele mai importante negocieri europene ale deceniului.