Românii ar putea face economii majore la facturi cu ajutorul energiei solare. Care este situația panourilor fotovoltaice
Pe fondul crizei energetice, cu o scumpire a gazelor accelerată de invazia Ucrainei de către Rusia, nevoia de independență energetică a României și de tarife adaptate la puterea românilor de cumpărare este din ce în ce mai mare.
În primele șapte luni ale anului, energia electrică s-a scumpit cu 23%, iar prețul gazelor naturale a crescut cu 35,2%. În ultimul an, prețul gazelor a crescut cu nu mai puțin de 70%, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Una dintre soluții este tranziția către alte surse de energie. La momentul scrierii articolului, țara noastră a produs cea mai multă energie prin hidroenergie (25.27%), energie nucleară (22.13%), cărbune (21.45%) și hidrocarburi (19.67%). Energia fotovoltaică s-a situat la 9.67% în aceeași zi, cea din biomasă la 0.97%, iar cea eoliană la 0.85%, potrivit Transelectrica, operatorul național de transport de energie electrică.
Cum planeta se confruntă cu schimbări climatice tot mai vizibile în viața noastră, România trebuie să ia în considerare și cât de „verde” este energia pe care o produce și o folosește. Energia eoliană și energia solară sunt atât cele mai sigure pentru sănătatea și viața umană, dar și cele mai „curate” din punct de vedere al mediului înconjurător.
Până la sfârșitul primei săptămâni din septembrie, cea mai mare producție de energie fotovoltaică din 2022 în România a fost înregistrată între lunile martie și mai, mai multe zile având între 800 și 850 MW produși prin energie solară. Însă, în medie, până acum, țara noastră a avut nevoie de 6.500 MW, pentru a face față cererii românilor din acest an, conform datelor Transelectrica înregistrând un deficit mediu de peste 209 MW, astfel că energia fotovoltaică ar putea contribui mai mult necesarului de energie al României.
Care este diferența dintre panouri solare și panouri fotovoltaice
Deși de multe ori panourile voltaice sunt numite „panouri solare”, experții în energie le diferențiază. Compania energetică PCC atrage atenția că panourile solare transformă radiația solară în căldură, iar panourile fotovoltaice transformă energia termală în electricitate. „De aceea, aceste soluții nu concurează una cu alta. În schimb, se complementează”, a subliniat corporația.
Potențialul acestei surse de energie regenerabilă este semnificativ. Energia solară poate furniza 20% din electricitatea necesară țărilor Uniunii Europene (UE) în 2040, potrivit datelor BloombergNEF, citate de Comisia Europeană.
De altfel, până în 2027, UE dorește ca toate clădirile publice și private din țările membre să fie dotate cu panouri solare pe acoperișuri, potrivit unui raport al Greenpeace România. Totodată, organizația atrage atenția că România trebuie să respecte directiva UE din 2021, „Performanța Energetică a Clădirilor”, potrivit căreia toate clădirile publice noi trebuie să aibă surse de energie regenerabilă până în 2030.
Însă, atât cetățenii, cât și administrațiile publice din România, par să întâmpine dificultăți în a respecta legislația europeană în privința panourilor fotovoltaice.
De ce au întâmpinat românii dificultăți în a deveni prosumatori
La finalul anului 2021, România avea peste 12.000 de prosumatori, adică de consumatori care produc energie electrică și sunt conectați la sistemul național. Astfel, când panourile produc mai mult decât consumă o gospodărie, surplusul este injectat în rețeaua de energie electrică, iar când panourile nu produc destul, sistemul centralizat asigură necesarul. Până la sfârșitul anului 2022, este estimat că țara noastră va avea în jur de 30.000 de prosumatori.
Însă mulți români s-au văzut nevoiți să investească singuri în panouri menite să îi transforme în prosumatori, întrucât programul subvenționat de stat, „Casa Verde Fotovoltaice”, a întâmpinat diverse dificultăți de la lansarea lui în 2019.
Programul prevede că zeci de mii de solicitanți pot primi 90% din necesarul investiției - adică 20.000 de lei, din fondul total de 986 de milioane de lei. Printre problemele programului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) se numără însă blocarea dosarelor din cauza procesării lente, care a cauzat expirarea documentelor trimise de jumătate dintre aplicanți până la soluționarea aplicațiilor.
Un raport Greenpeace arată potențialul fotovoltaic al clădirilor publice
Raportul Greenpeace România din iunie 2022 arată că și clădirile publice din țara noastră au un potențial fotovoltaic uriaș.
Economiile anuale pe care le pot face primăriile din România pot ajunge și la 55%, prin montarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor publice, precum spitale, școli și administrații. Mai exact, 11 orașe din România pot economisi peste patru milioane de euro pe an prin astfel de instalații pe clădiri din patrimoniul local.
Cele mai mari economii pot fi făcute în orașele cu consumuri mai ridicate de electricitate, precum București, Iași, Alba Iulia, Buzău, Oradea și Craiova.
Doar în sectorul 1 din București, economiile pot fi de peste 826.000 de euro, în condițiile în care 10.394 MWh de electricitate sunt consumați anual de clădirile din patrimoniu, iar potențialul fotovoltaic este de 20.632 MWh.
În 2021 și 2022, prețurile energiei electrice au explodat, ajungând la o medie lunară de peste 270 de euro/MWh. Prin comparație, generarea energiei prin panouri fotovoltaice pe clădiri publice nu depășește 80 de euro/MWh.
Orașele din România ar beneficia de facturi publice mai mici și reducerea masivă a emisiilor de dioxid de carbon
Deși investițiile variază între un milion de euro în Satu Mare și șapte milioane de euro în București, orașele din România ar beneficia nu doar de facturi publice mult mai mici, ci și de reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu sute de tone. În București, aceasta ajunge la 2.650 de tone doar în sectorul 1.
Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România, a spus: „Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor”.
Greenpeace a făcut un apel către administrațiile publice din întreaga țară: „Ajutați comunitatea și implicați-o în acest proces vital de tranziție prin producerea de energie verde! Calculați potențialul fotovoltaic al clădirilor pe care le administrați! Folosiți energia ieftină și curată de pe acoperișuri!”
știrileprotv.ro a contactat Ministerul Energiei pentru a obține informații despre cât de răspândite sunt panourile fotovoltaice în România, care sunt motivele pentru care acestea nu sunt mai răspândite decât sunt în momentul de față și ce obiective are pentru a crește numărul lor la nivel național. Însă, nu a primit un răspuns înaintea publicării acestui material.
știrileprotv.ro a contactat Primăria Municipiului București în legătură cu afirmațiile publicate de Greenpeace însă nu a primit un răspuns până în momentul publicării articolului.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
