Românii întâmpină probleme în încercarea de a-și reduce facturile. Zeci de mii de dosare pentru fotovoltaice, blocate
Românii încearcă să-și reducă facturile, iar programele care promovează energia verde, subvenţionate de stat, sunt mai căutate ca oricând. Ce folos, dacă instituţiile care se ocupă de asta nu au ieşit, încă din lentoare.
„Inspectorul Pro” i-a însoţit pe unii dintre cei care au dosarele blocate din cauza birocraţiei şi vă arată care sunt problemele de sistem. Vestea bună este că suma alocată de stat ar trebui să acopere toate cererile.
Evaluarea dosarelor depuse în programul Casa Verde Fotovoltaice a început în ritm de melc. Listele cu cei desemnaţi câştigători vor fi publicate pe site-ul instituţiei. Peste 40.000 de oameni aşteaptă în prezent un semn.
Câți bani pot primi românii prin programul Casa Verde Fotovoltaice al AFM
Prin programul AFM, solicitanţii pot primi 90% din necesarul investiţiei, adică 20.000 de lei. Dacă ţinem cont că suma totală alocată este de 986 de milioane de lei, rezultă că banii ar ajunge pentru aproape 50.000 de persoane.
Angajat Direcția Implementare Proiecte AFM (camera ascunsă): „Sunt foarte multe programe şi e greu să te ocupi de toate.”
Vali, aplicantă: „Atunci să nu ne mai încredem în ce se spune? Vorbim vorbe cum s-ar spune!”
Valentina încearcă din 2019 să primească cei 20.000 de lei de la stat. Bani nerambursabili, pentru achiziţia panourilor fotovoltaice. Spune că şi la ultima sesiune de înscriere, din decembrie 2021, a păţit ca de fiecare dată: aplicaţia AFM s-a blocat. Alte câteva mii de oameni au pierdut atunci şansa de a primi banii promişi.
Angajat Direcția Implementare Proiecte AFM (camera ascunsă): „Da fiindcă sunt făcute, ştiţi cum este, se doreşte când vrei să plăteşti un soft trebuie să-l plăteşti pe cel care oferă cea mai avantajoasă opţiune şi nu e întotdeauna cel mai bun care face softuri. Se cumpără cele mai ieftine şi cele mai proaste!”
Lorand Fulop şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte AFM la începutul anului, după ce softul a crăpat exact în momentul relansării programului.
Lorand Fulop, fost președinte AFM: „După aceea, am vorbit cu cei de la STS şi după aceea ei au făcut un test stres, n-avea cum aplicaţia să ţină nici 1.000 de oameni. AFM-ul ar trebui să fie o structură bazată pe un program informatic.”
Reporter: „Și de ce nu se poate face aşa?”
Fulop: „În momentul în care noi punem cel mai bun preţ câştigă vă spun, la casa verde fotovoltaice vine o firmă care are doi-trei anagajați şi cu 78 de lei pe oră câştiga un contract de acest gen.”
În 2019, 10.000 din 20.000 de aplicanți nu au primit finanțare
La sesiunea din 2019, iureşul a fost şi mai mare. Din peste 20.000 de aplicanţi înscrişi, jumătate nu au mai primit finanţarea, pentru că le expiraseră documentele de la dosar. Vina a fost tot a AFM-ului. Aplicaţia informatică a fost atunci suspendată două luni din cauza unor suspiciuni de fraudă, care până la urmă s-au dovedit a fi nefondate. Deşi instituţia a promis solicitanţilor că pe durata întreruperii programului nu vor exista probleme de eligibilitate, acest lucru nu s-a respectat: oamenii au fost respinşi. Mulţi au dat în judecată statul şi au câştigat.
Angajat Direcția Implementare Proiecte AFM (camera ascunsă): „O să se tot facă programul şi până la urmă vor apuca toţi cei care vor dori”.
Vali: „Dacă vom merge în ritmul ăsta... Eu oricum am proces deschis, sincer vă spun.”
Angajat: „Dacă vine că trebuie să vă aprobăm, asta e!”
Anul 2022 a adus la Administraţia Fondului pentru Mediu doi preşedinţi noi. În total, din 2019 şi până acum, s-au perindat opt şefi la AFM. Problemele au rămas însă aceleaşi.
Aplicant: „Birocraţia asta ne omoară!”
Gabriel Apostol, aplicant: „Birocraţia asta ne omoară! Mă duc cu documentele, le pun pe masă şi hai să verificăm! Și se trezeşte unu şi zice... aaaa, păi stai că aici trebuie să mă duc la şefu' să verific.”
Laurenţiu Neculaescu este în prezent preşedinte AFM. Promite şi el că până la sfârşitul anului toate dosarele adunate vor fi rezolvate.
Laurenţiu Neculaescu, preşedinte AFM: „Undeva între 800 şi 1.000 de dosare pe lună pe care le vreau evaluate.”
Reporter: „1.000 de dosare într-o lună şi dacă aveţi 44.000 la un calcul simplu, vă daţi seama că nu aveţi posibilitatea să terminaţi anul acesta toate dosarele.”
Neculaescu: „Mai mult ca sigur vom termina anul acesta.”
Reporter: „De ce credeţi că s-au întâmplat toate lucrurile astea în atâta timp... aşa? Cum a fost posibil?”
Șefa de cabinet: „Nu vă supăraţi, chiar trebuie să ajungă la şedinţă, adică...”
Neculaescu: „Chiar nu ştiu să vă spun, serios, nu ştiu să vă spun cum s-a gândit, care a fost gândirea la momentul respectiv şi aşa mai departe.”
Reporter: „Deci când vin să vă întreb şi aveţi primele dosare analizate?”
Neculaescu: „Păi cred că într-o lună puteţi să veniţi şi să vedeţi câte dosare am analizat!”
Reporter: „Da?”
Neculaescu: „Serios!”
Ce spune unul din oamenii care și-au montat panouri fotovoltaice pe banii statului
Valeriu este unul din cei 17.000 de oameni care au reuşit să-şi monteze panouri fotovoltaice pe banii statului. Puterea generată de instalaţiile subvenţionate de AFM este de trei kw, suficientă pentru locuinţa lui din Buftea.
Valeriu Stelea, prosumator: „La puterea unei instalații de genul acesta, ajungi să nu mai plăteşti nicun leu la consumul de curent. Aici sus arată cantitatea de energie produsă astăzi, 14,2 kw, iar aici este cantitatea produsă în acest an, 998 de kw, în trei luni de iarnă. Iar vara cantitatea de energie se dublează.”
Reporter: „Poţi să consumi 14kw într-o zi?”
Stelea: „În mod normal, nu. Cam 10 kw pe zi se pot consuma.”
Un bărbat și-a montat panouri solare pe banii proprii, pentru a scăpa de birocrație
Ca să scape de birocraţie, Aurel a preferat să-şi monteze un sistem de 15 KW pe banii lui. A plătit de cinci ori mai mult, dar compensarea se vede în facturile sale de current electric.
Aurel, prosumator: „Am primit pe aceste două luni, ianuarie şi februarie, 1.400 de lei din partea celor de la curent. Amortizez investiţia mult mai repede. În jur de șapte-opt ani.”
În timp ce România încearcă să urnească programul, țări precum Germania, Belgia, Olanda sau Spania, au sisteme fotovoltaice foarte dezvoltate. Cererea a devenit atât de mare la nivel mondial încât o echipă de ingineri de la Universitatea americană Standford a dezvoltat deja panouri solare care pot produce electricitate şi noaptea.
