Informaţiile prezentate de autorităţile române în cazul cetăţeanului rus reţinut pentru tentativă la acte de diversiune indică o legătură de tipar cu atacul dejucat în august pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania: în ambele operaţiuni au fost vizate aeronave cargo Antonov ale Ucrainei, utilizate pentru transporturi strategice şi militare în Europa, scrie News.ro.
La Leipzig, angajaţii aeroportului au descoperit, pe 4 august, o dronă încărcată cu explozibil şi prevăzută cu detonator, aflată în apropierea unui avion cargo ucrainean Antonov. Aeroportul Leipzig/Halle este atât un important centru european de transport aerian de marfă şi nod logistic NATO, cât şi bază operaţională pentru mai multe aeronave Antonov An-124 ale companiei ucrainene Antonov Airlines.
Ulterior, anchetatorii germani au identificat o a treia dronă şi aproximativ 50 de grame dintr-o substanţă despre care se bănuieşte că ar fi RDX, un explozibil militar de mare putere. Autorităţile germane au atribuit oficial Rusiei tentativa de atac, afirmând că persoanele implicate au acţionat în numele unor structuri de stat ruse. Moscova a respins acuzaţiile.
Cazul capătă o relevanţă directă pentru România după ce SRI şi DIICOT au anunţat, marţi, dejucarea unei operaţiuni de sabotaj coordonate din Rusia, în care era implicat un cetăţean rus de 40 de ani stabilit în ţară.
Potrivit SRI, acesta fusese instruit de un intermediar să fotografieze şi să filmeze obiective militare şi infrastructuri critice, inclusiv „aeronave cargo ucrainene ANTONOV pe durata prezenţei pe teritoriul naţional”.
În Germania, acțiunea rusă de sabotaj era aproape să fie dusă la bun sfârșit. În România, a fost oprită din fașă
În perioada februarie-iulie 2026, suspectul ar fi identificat şi supravegheat baze militare româneşti şi multinaţionale din Bucureşti şi din judeţele Cluj, Constanţa, Călăraşi şi Ilfov. De asemenea, ar fi transmis imagini cu tehnică militară românească şi aliată, precum şi cu deplasările personalului şi echipamentelor de luptă.
Informaţiile disponibile nu demonstrează, în acest moment, că operaţiunile din Germania şi România au fost conduse de aceeaşi celulă sau de aceiaşi coordonatori. Există însă o coincidenţă a ţintei: aeronavele cargo Antonov ale Ucrainei şi aeroporturile europene de pe care acestea operează.
La Leipzig, etapa de supraveghere pare să fi fost depăşită, fiind descoperite drone cu explozibil în apropierea avioanelor. În România, operaţiunea pare să se fi oprit în faza de recunoaştere şi colectare a informaţiilor necesare pregătirii unui posibil act de sabotaj.
Cele două cazuri conturează astfel un posibil tipar operaţional: identificarea aeroporturilor şi bazelor NATO, monitorizarea prezenţei aeronavelor ucrainene Antonov şi recrutarea unor persoane aflate deja pe teritoriul statelor europene pentru recunoaştere, supraveghere şi, eventual, executarea atacurilor.
Miza poate fi una strategică. Antonov An-124 este unul dintre puţinele tipuri de aeronave capabile să transporte rapid, pe distanţe mari, echipamente militare grele şi încărcături supradimensionate. Scoaterea lor din serviciu sau limitarea accesului la aeroporturile europene ar afecta capacitatea logistică a Ucrainei şi transporturile militare ale aliaţilor.
Rusia racolează persoane din ”categorii vulnerabile” pentru acțiunile sale de spionaj și sabotaj
SRI afirmă că metoda descoperită în România este similară celei folosite de reţele de sabotori coordonate de entităţi din Federaţia Rusă în alte state europene.
Foarte interesantă este precizarea făcută de SRI în comunicatul său de marți, despre cetățenul rus reținut după un filaj care a durat nu mai puțin de 7 luni: Rusia se folosește în activitățile sale de spionaj și sabotaj de cetățeni cu o anumită condiție din țările ”vânate”.
”Investigația a relevat că Federația Rusă continuă să folosească persoane din categorii vulnerabile pentru derularea de astfel de activități ilegale” – a transmis SRI.
Guvernul german a descris, la rândul său, atacul de la Leipzig ca parte a unui model mai larg de operaţiuni hibride ruseşti îndreptate împotriva infrastructurii critice, companiilor din industria de apărare şi sprijinului acordat Ucrainei.
Cazul din România nu apare ca un incident izolat, ci se înscrie într-o campanie mai amplă în care aparatele Antonov şi infrastructura europeană care le deserveşte devin ţinte prioritare ale operaţiunilor ruseşti de recunoaştere şi sabotaj.
