Un munte de prostie, partea III. Cum arată apa pe care o beau turiștii în Rânca şi cine sunt cei care au pus mâna pe teren

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Duminica 16 Septembrie 2018 19:09
Categorie: Romania, te iubesc!

În Rânca au case senatori şi deputați, oameni care au putere, care și-au dorit să trăiască în aer curat. Din păcate, n-au fost în stare să ajute aceste locuri să crească așa cum ar fi cuvenit.

Autoritățile locale doar mimează că se luptă pentru dezvoltarea zonei turistice. Primarul din Novaci este în funcție de 6 ani. Abia acum are un plan pentru Rânca, dar nu poate să spună prea multe despre el, pentru că nu știe.

Cum arată apa pe care o beau turiștii în Rânca? Cine sunt cei care au pus mâna pe munții din zonă?

Cosntantin Pănescu, preşedintele Asociaţiei Concesionarilor din Rânca: "Acestea sunt bazinele executate pe fonduri europene. În anul 2002. E o lucrare foarte bună. La insistenţele noastre le-au mai refăcut".

Grav este ca probleme sunt şi la alimentarea cu apă pentru întreaga aşezare. La bazine de alimentare nu există nicio normă de igienă.

Oricând cineva poate arunca orice în apă. Pot cădea animale sau păsări. E apa care ajunge la turişti. Sunt bazine administrate de primăria Novaci. Ceva mai sus sunt bazinele comunei Baia de Fier.

Nu-i de mirare că de multe ori apa care ajunge la turişti, în hotelurile din Rânca, e de neatins. Primarul din Baia ridică din umeri: "Au fost capace, dar le-au furat. Şi au tăiat şi sârma. Ăştia sunt oamenii."

În loc să găsească o soluţie pentru această zonă, primăriile se luptă între ele în instanţă. Primarul Novaciului, Dumitru Leuştean are totuşi un plan. A vizitat Bruxelles, unde spune că a întâlnit mai mulţi investitori care vor să lase bani aici.

Rânca nu are statut de staţiune. Din cei peste o mie de proprietari, doar câţiva şi-au făcut mutaţia aici. Prin urmare, în datele oficiale, Rânca nu are numărul de locuitorii necesar pentru a deveni localitate. În plus, cele două comune ţin cu dinţii de acest loc şi nu reuşesc să facă pace. Asta în ciuda faptului că aici au case oameni cu funcţii de decizie în statul roman.

Victor Ponta, fostul premier, a fost deputat de Gorj şi a locuit, cel puţin în acte, în Baia de Fier. Mai mulţi parlamentari au casă aici. Printre ei şi Florin Cârciumaru, preşedintele Comisiei pentru amenajarea teritoriului din Senatul României.

Alex Dima a încercat să discute cu senatorul Cârciumaru.

Florin Cârciumaru, senator Gorj: "Nu dau declaraţii..."

Din vilele din Rânca se văd bucăţi întregi de pădure care au fost rase de pe munţi.

La începutul anilor 1900, în Novaci, avocatul Dumitru Brezulescu a înfiinţat Banca Populară Gilortul. Banca a cumpărat munţii din zonă de la boieri şi mulţi dintre oamenii locului au cumpărat acţiuni la bancă. În 1948 tot ce deţinea banca trece în proprietatea statului.

În 2002, Gheorghe Farlan înfiinţează Obştea Banca Populară Gilortul şi cere statului proprietăţile fostei bănci, în numele acţionarilor de pe vremuri.

Din comitetul director al Obştii făcea parte şi primarul de la acea vreme al Novaciului, Pantelimon Todea care recunoaşte acum că transferul de mostenire de la banca la obşte s-a făcut în condiţii discutabile.

În 2005, judecătoria din Novaci hotăreste ca Obştea Banca Gilortul este continuatoarea Băncii Gilortul. În hotărârea instanţei se arată ca Obştea a depus ca dovadă a moştenirii borderouri cu bunurile deţinute de banca înainte de 1948.

Imediat, Farlan începe să ceară terenuri în numele obştii, inclusiv în zona Rânca. Institutul naţional pentru pedologie deţine 7 hectare şi jumătate în zonă, teren pe care obştea se consideră acum proprietar.

Arhivele din Gorj arată ca în anii 1947,1948, înainte de naţionalizare, în documente nu apare nimic despre Banca populară Gilortul. Farlan recunoaşte că borderoul deţinut în mod oficial ca dovadă este din 1939. Martac susţine însă că din 1939 până 1948 banca a vândut din proprietăţi, iar oamenii şi-au retras banii.

Avocatul Martac susţine că Obştea s-a înfiinţat pe fals. În plus, a cerut în instanţă Obştii, în mai multe rânduri, să  prezinte dovezile cu averea pe care banca o deţinea în momentul naţionalizării, dar obştea nu le-a prezentat.

În 2008, într-un proces, Înalta Vurte de Casaţie şi Justiţie dă o sentinţă prin care arăta ca Obştea nu poate fi succesoarea unei instituții de credit. Sentinţa este definitivă şi irevocabilă. Cu toate aceste, în 2009 Judecătoria Novaci hotărăşte că obştea are dreptul să primească 77 de hectare de gol alpin la Rânca.

Obştea îşi vede de drum şi cere pământul pe care îl primeşte în 2013 de la primăria Novaci în zona Rânca. Primar era Dumitru Leuştean, care zâmbeşte şi acum din afişele electorale lipite pe geamurile unde îşi are sediul obştea.

Amenintat cu judecată, primarul se sperie şi pune în posesie Obştea cu o bună parte din terenul din Rânca la care se adaugă alte 2200 de hectare de pădure. În total 5 munţi pornind din zona Rânca şi până în Vâlcea, în Voineasa şi Şugag, în Alba, unde obştea a ridicat o troiţă pentru a marca terenul. În spatele ei, pe munte, de ani buni tafurile cară pădurile lăsând în urma goluri uriaşe.

În 2013, Obştea primeşte în Rânca terenul pe care sunt deja 297 de construcţii ridicate de concesionari pe spaţiile primite de la primăria Novaci. Farlan spune că mulţi dintre ei nu şi-au plătit niciodată dările pe teren către primărie, aşa că din 2013, începe să-i someze pe concesionarii să plătească taxe noului proprietar: Obştea populară banca Gilortul. Mulţi însă au refuzat şi susțin că Obştea le cere prea mulţi bani şi că-i ameninţa că le dărâma pensiunile. Acest domn este propritarul unei pensiuni ridicată pe fonduri europene. Refuză să recunoască dreptul obştii asupra terenului pe care are pensiunea ridicată şi se judecă în instanţă.

Într-adevăr, nimeni nu plăteşte în Rânca de ani buni apă sau canalizare. Şi asta pentru că nu s-au încheiat contracte, iar primăriile nu i-au deranjat pe proprietarii de pensiuni şi vile din munte.

În luna mai, corpul de control al Ministerului de Interne a anchetat modul în care Obştea Banca Gilortul a intrat în proprietatea terenurile în 2013, în cauză conturandu-se suspiciuni rezonabile de săvârşire a unor fapte de natură penală. Dosarul este acum în cercetarea DNA, care a început urmărirea penală.

În Rânca situaţia a rămas la fel. Mai mult, chiar în fata caselor pe care constructorul Octavian Bălțoi le are în zonă, un canal s-a înfundat şi curge fix pe mijlocul drumului.

Coincidenţă sau nu, după vizita echipei "Romana, te iubesc", primarul s-a întâlnit cu reprezentanţii firmei care ar trebui să preia canalizarea din zonă. După un schimb de amabilităţi a rămas că măsuri în zona se vor aplica prin toamnă. Dar nimeni nu părea să creadă ce spune. 

La "România, te iubesc" am aratat de-a lungul timpului cum se face turism în alte ţări. În Austria, comunităţile locale administrează terenurile, pârtiile, fac bani, construiesc, iar oamenii se înţeleg între ei şi totul merge ca pe roate.

În Solden, de exemplu, vin peste un milion şi jumătate de turisti pe an. Şi stau cel puţin 5 zile. Asta înseamnă bani rămaşi în comunitate. Cu ei, localnicii construiesc părtii şi pun pe munţi instalaţii. La noi, fiecare e pentru el şi nu vrem să înțelegem că împreună putem deveni o forţă. Spre exemplu, Constantin Pănescu a înregistrat denumirea "Transalpina, drumul regelui" la OSIM.

Avem munţi şi peisaje cum rar găseşti în lume. Avem şi turişti care vor să viziteze, să-şi încarce plămânii cu aer curat, să schieze, să se relaxeze, să lase bani. Rânca, Transalpina, Voineasa, Vidra sunt locuri de care, din păcate, afacerişti şi politicieni îşi bat joc, locuri în care aceşti oameni îşi demonstrează din plin incompetențele, neputinţele şi limitele. Au pus mâna pe pământuri, taie păduri, fac bani şi se luptă între ei pentru avere.

În această încleştare nu realizează că fac mult rău, că distrug natura, ca polueaza, că îndepărtează turiştii. Nu realizează pentru că nu-i interesează. Autorităţile sunt ori părtaşe la acest dezastru, ori incompetente şi nu fac nimic. Acest model este general valabil pentru toată ţara. Ne batem joc de potenţialul unor zone care ar putea să devină raiului turismului din România.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

 

madalina stoica
Parfumul ei a luat marele premiu în 2016. Mădălina Stoica, despre aroma României
Antreprenorul Sergiu Biriș explică ”de ce nu ajung oamenii milionari”
Singurul român care lucrează direct cu Prințul Charles. ”Am cea mai fascinantă slujbă”
Ce este Teoria Constructală, cu care românul Adrian Bejan a uluit Planeta
Românul care e pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii - cancerul
România, te iubesc: Emisiunea integrală din 9 decembrie 2018
Andreea Macri
Andreea Macri din România, povestea incredibilă a fotografului oficial al celebrei reviste Vogue din Paris