Un munte de prostie, partea I. Rânca, colțul de rai distrus de oameni care au construit aici fiecare după cum l-a tăiat capul
Derulăm o poveste despre natură, munți, văi și păduri, o comoară de care am putea să profităm cu vârf şi îndesat, și pe care să o și respectăm în același timp.
Din păcate, încurajăm cohorte de investitori fără niciun plan, fără gust și fără respect, să își bată joc de peisaje. În munții Parâng. Mai precis la Rânca, pe Transalpina, în Vidra și Voineasa, locuri ideale pentru schi, dar şi pentru iubitorii de munte.
În goana oarbă după bani, oamenii locului, autoritățile locale, dar și cele de la Bucureşti lasă să fie distruse aceste locuri. Spre exemplu, la Rânca, de aproape 7 ani, canalizarea deversează mizeriile direct în pădure.
Aşa arată un colţ de rai în România. Cu munţi, cu vai, păduri şi goluri alpine, cu întinderi în care natura de mii de ani a măiestrit un loc de o frumuseţe aparte care îţi taie respiraţia. Printre stâncile acoperite de flori se rostogolesc în vale cascade învolburate, aici sunt lacuri glaciare şi munţi cât poţi cuprinde cu ochii.
E masivul Parâng, cu munţii Novaciului şi vârful Urdele înconjurat de drumul croit printre stânci de romani şi acoperit cu asfalt acum câțiva ani. Acest loc este o comoară pe care natura ne-a lăsat-o moştenire şi de care noi, românii, am putea să profităm din plin.
Cea mai înaltă staţiune din România. 1600 de metri altitudine. Impropriu spus staţiune, pentru că aceasta aglomerare de case nu are statul oficial de staţiune. Este un colţ de rai stricat de oameni care au construit aici fiecare după cum l-a tăiat capul.
De cum pătrunzi în Rânca te izbeşte imaginea dezolantă a acestui loc. Coloşi de cărămidă sau bolţari ridicaţi aiurea, neterminaţi, clădiri văruite în toate culorile pământului, construcţii ridicate una în alta, fără nicio normă de urbanism sau arhitectură.
De sus, imaginea acestui loc este şi mai revoltătoare. O puzderie de case ridicate pe coama muntelui în goană unora de a face bani din turism sau din dorinţa de a trăi în aer curat. Aici au case parlamentari, procurori, angajaţi ai serviciilor de informaţii, judecători, poliţişti, înalţi fucntionari publici, oameni cu influenţă. Mulţi doar şi-au marcat terenul cu ciment în speranţa că într-o bună zi vor ridica o vilă la munte.
Drumurile care leagă aceste construcţii sunt făcute praf. Cumva, muntele se răzbună pe oamenii care au venit aici. Constantin Panescu a fost printre primii hotelieri din zonă. Panescu a simţi potenţialul locului încă de la început. Acum conduce asociaţia hotelierilor din Rânca. Iarna, aici s-ar putea schia pe toţi munţii.
Deocamdată sunt doar planuri care de ani buni nu au reuşit să fie aplicate. Între timp, în Rânca au apărut peste o mie de construcţii. În Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj 2011-2020 se arată ca din tot judeţul, Rânca reprezintă principalul pol de atracţie pentru turişti, înainte de operele lui Brâncuşi.
Ministerul Turismului are de ani buni planuri pentru dezvoltarea domeniului schiabil de aici. Au rămas pe hârtie. Povestea acestui loc începe în 1930, când Banca Populară Gilortul din Novaci a ridicat 6 cabane pe munte cu sprijinul premierului din acea vreme, Gheorghe Tătărăscu.
După Revoluţie, pe la mijlocul anilor 90, primăriile din comuna Baia de Fier şi oraşul Novaci au început să concesioneze pe 49 de ani loturi de doar 200 de mp celor care doreau să construiască în vârful muntelui şi au deschis o adevărată cutie a Pandorei. Preţurile au fost derizorii. Au pornit de la 35 de dolari pe an pentru un lot. Nu a existat nicio logică după care s-au ridicat casele, iar primarii s-au mulţumit doar să încaseze bani de pe urma construcţiilor fără să impună şi norme de urbanism.
Mai mult, un adevărat război s-a dus şi se duce în continuare între cele două localităţi pe acest vârf de munte. Linia de graniţa trece haotic printre case. Unele aparţin oraşului Novaci. Altele comunei Baia de Fier.
Dar nici Novaciul şi nici Baia de Fier nu fac nimic pentru amenajarea acestei zone. Cele două primării se judecă de ani buni pe acest pământ.
Din 2011, Rânca are canalizare, construită pe fonduri europene de preaderare. 3.600.000 euro a costat şi oficial nu a funcţionat nici măcar o zi de la recepţia făcută acum 7 ani.
Cu toate că avea serioase probleme de construcţie, canalizarea fost recepţionată în 2011. Nici acum nu are autorizaţie de la mediu şi nu s-au încheiat contracte cu oamenii locului pentru folosire. Gurile de canal s-au distrus, ţevile, montate aiurea, s-au înfundat.
Întrebarea la care nu răspund autorităţile este dacă acest sistem de canalizare nu are autorizare de unde e generată apa? Sau lichidul care curge pe aici?
Răspunsul vine imediat: "E nasol. E rău. E drumul ăsta nasol aici".
Domnul Olteanu e proprietar de vilă.
"- Aveţi fosă sau curge în asta?
- Acum ne-am racordat. Majoritatea.
- Şi ce produceţi e aruncat la canal?
- E recepţionată."
Prin urmare, la îndemnul autorităţilor multe vile s-au racordat la canalizare şi deversează de ani buni mizeria în canal. Problema este că staţiile de epurare nu funcţionează.
Staţia e năpădită de bălării şi toate dejecţiile care ajung în ea sunt deversate fără nicio filtrare în pădure. Radu Miruţa a sesizat toate autorităţile din România. Degeaba. Acum câteva luni a trimis o scrisoare Comisiei Europene.
În Rânca sunt 4 staţii de epurare. Canalele sunt înfundate cu mizerie. Şi tot ce ajunge aici se varsă în pădure.
Mai mult, conducta principală de canalizare a fost prost amplasată şi multe pensiuni nu se pot racorda la ea. Prin urmare toată poiana din zona construcţiilor e îmbibată de mizerie revărsată din fose. Şi nimeni nu se fereşte să ascundă acest aspect.
Fosele se revărsă şi pe mijlocul drumului, chiar mai sus de hotelul lui Constantin Panescu.
Un câine mort de câteva zile zace în putrefacţie în mijlocul drumului. Fraţii lui, rămaşi în viaţă, se reped la turiştii care se plimbă pe mijlocul drumului pentru că trotuare în Rânca nu prea există
Singura staţie de epurare în care se aude zumzetului unui motor este în zona care aparţine comunei Baia de Fier. Dar dejecţiile ies din instalaţie aşa cum intră.
Iarna, în staţiune sunt şi zece mii de turişti pe zi. Toată mizeria produsă e aruncată în pădure.
Dumitru Turbăceanu a fost preot. Şi-a dat demisia, s-a înscris în PSD şi acum e primar în Baia de Fier.
Dumitru Leuştean este primarul Novaciului, la al doilea mandat, iar înainte a fost şeful drumurilor din Gorj.
"- Staţiile nu funcționeaza.
- Ba da. Ascultaţi-mă ce vă spun. Am adus firma care a pus în funcţiune toate staţiile.
- Şi merg?
- Acum..acuma, nu în clipa asta, probabil sunt nişte consumabile pe ele, dar anul trecut până în toamna au mers."
Canalizarea s-a făcut pe fonduri europene de preaderare în 2008-2011 sub directa supraveghere a Consiliului Judeţean, care în acea perioadă era condus de Ion Călinoiu, baron social-democrat local.
După plecarea de la Cosiliul Judeţean, Călinoiu a ajuns şef al Serviciului de gospodărire a apelor Gorj, cu toate că nu are nicio pregătire în domeniu. Prin urmare, el ar trebui să oprească mizeria care se scurge în păraiele din munte.
Într-un răspuns transmis oamenilor din zonă, Garda de Mediu anunţa că nu poate efectua măsurători întrucât nu deţine echipamente şi arată că acest lucru trebuie făcut de instituția condusă de Calinoiu.
Ciprian Florescu este prefectul Gorjului, iar Cosmin Popescu este preşedintele Consiliului Judeţean. Habar nu au ce se petrece în Rânca.
Prefectul are în fişa postului datoria de a-i trage la răspundere pe primari, de a-i obliga să îşi facă treaba.
Anul trecut autorităţile au hotărât să predea canalizarea în administrarea Societăţii Aparegio Gorj, care a venit la faţa locului şi a constatat că instalaţia de canalizare are mai multe probleme din construcţie.
Ţevile au fost montate aiurea, înfudate cu beton, iar staţiile de epurare nu au toate echipamentele necesare funcţionării.
Canalizarea a fost făcută de firma Primacons. Terminată în 2011 şi recepţionată final în 2013, când autorităţile au constatat că timp de 22 de luni lucrarea s-a comportat corespunzător şi s-au declarat mulţumite. Comisia de recepţie a fost condusă de viceprimarul Novaciului Ion Manta.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
Sursa: Pro TV
Etichete: turisti, munte, investitii, autoritati, statiuni, dezastru, ranca, pagube,
Dată publicare:
16-09-2018 18:06
