Țara celor peste 1000 de castele și conace. Statul stă pe o comoară din care nu știe să scoată bani

×
Codul embed a fost copiat

„Trecutul are viitor”, Partea I. O anchetă de Paula Herlo, ne introduce într-o lume de basm și ne face să mergem pe urmele unei comori pe care reușim doar să o ascundem. 

Vechea nobilime a lăsat țării noastre o salbă de monumente istorice care și-au pierdut strălucirea din cauza nepăsării autorităților care nu le văd. Nu le văd potențialul, nu le văd istoria atât de bogată.

Alte clădiri s-au deteriorat în lungi ani de procese ale moștenitorilor cu statul român, ani care au prelungit agonia domeniilor revendicate care au ajuns ruine.

Țara noastră n-a avut niciodată o strategie de scoatere la lumină a poveștilor ascunse în castele și conace, deși interesul oamenilor e mare. Piață imobiliară a castelelor și conacelor a ieșit din amorțeală în ultimii ani, iar pandemia i-a făcut pe mulți să se gândească să investească în astfel de proprietăți.

Citește și
romania te iubesc
Noul sezon ”România, te iubesc!” începe duminică. „În zodia codului roșu”, un reportaj realizat de Paul Angelescu
Fiul unuia dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin a murit în circumstanțe suspecte la doar 35 de ani

Trecutul are viitor

În țara celor peste 1000 de castele și conace, statul stă pe o comoară din care nu știe să scoată bani.

Paula Herlo:Nerevendicate de moștenitori, sute de astfel de clădiri au rămas în proprietatea autorităților locale sau centrale care n-au știut ce să facă cu ele, deși în ultimii ani, Uniunea Europeană a pus la dispoziție sute de milioane de euro pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu. Vizităm astăzi castele și conace care și-au regăsit strălucirea de altă dată. Vorbim cu autorități și moștenitori care caută soluții pentru marile case în care s-au reîntors după prea mulți ani de procese.

Odată cu această anchetă, descoperim o lume fabuloasă care ar putea pune România pe harta turistică a iubitorilor de vremuri trecute, dacă și statul ar înțelege valoarea patrimoniului pe care, de multe ori, îl lasă să dispară.

Ștefan Balici, director al Institutului Național al Patrimoniului:Avem lege constrângătoare.

Paula Herlo: În ce sens?

Ștefan Balici:Impune limitări în privința cui poate solicita fonduri.”

Vestea bună este că, în ultimii ani, piața imobiliară a castelelor și conacelor este în creștere. Își deschide larg porțile pentru această marfă prețioasă, vânată mai ales de investitori care le văd potențialul turistic.

Ștefan Statică este unul dintre ei. El este cel care a câștigat la licitație castelul Cantacuzino din Călimănești, Vălcea. Aproximativ 800 de mii de euro a plătit pentru clădire, dar mai ales pentru povestea ei.

Ștefan Stătică, antreprenor:În câteva zile am văzut că este la casa de licitații și am luat decizia să o cumpăram.

Reporter: De ce v-a plăcut așa mult?

Ștefan Stătică:Istoria.”

Castelul Cantacuzino din Călimănești, Vălcea

Clădirea a fost construită de cel numit inginerul Bucureștiului, Ioan Cantacuzino, descendent pe linie paternă al domnitorului Șerban Cantacuzino.

Imobilul a fost casa în care a trăit ultima descenentă a familiei, Ioana, prima femeie cu brevet de pilot din România. Pentru că s-a opus regimului, Ion Antonescu a trimis-o în lagărul de la Târgu Jiu unde a stat câteva luni. După ce a ieșit, s-a stabilit la castel din care a început să vând obiecte că să supraviețuiască.

Odată cu naționalizarea, a fost izgonită și a stat în gazdă la o femeie din oraș, însă a mai trăit doar trei luni. După revoluție, castelul a intrat în administrarea primăriei care a adus aici asistați social pentru ca, mai apoi, să fie o fabrică de hârtie igienică.

În anii de procese cu moștenitorii, statul l-a lăsat să se degradeze, în vreme ce moștenitorii erau ținuți departe.

Cum va arăta castelul, în viziunea noilor proprietari

Noul proprietar este inginer ca tatăl lui, cu care, în urmă cu mai bine de 10 ani, a înființat o firmă de restaurări de clădiri și monumente istorice. Le-a mers bine afacerea așa că, au decis să investească banii câștigați tot în istorie și să facă turism.

Un domn vigilent, de la ultimul etaj, este un fel de rezident al castelului, lăsat și de vechii, dar și de noii proprietari să locuiască acolo pentru că păzește castelul de hoții care, în alte clădiri istorice, au devastat tot.

Ștefan nu este speriat de starea clădirii și acolo unde noul intrat în vorbă vede doar probleme, el bifează avantaje.

Ștefan știe că în aceste clădiri betonul n-are ce să caute. Nici alte materiale de construcție moderne.

Reporter: Care este destinația finală?

Ștefan Balici:Destinația finală aș vrea să o fac un fel de restaurant - muzeu și lângă să construim o clădire care nicidecum să concureze că arhitectură. Anexa să funcționeze de cazare sau de balneo și să fie de patru sau cinci stele, iar aici să fie muzeu.

Cel care a încheiat tranzacția privind vânzarea castelului este Cristian Șoaită, reprezentantul uneia dintre cele mai mari companii de licitații din lume.

În ultimul an, prin firma lor s-au vândut opt proprietăți istorice, cumpărate de cei care vor să facă turism sau să aibă o casă de vacanță cu poveste.

Cristian Șoaită, director de dezvoltare: Există o piață, sunt oameni care doresc să le cumpere pentru că își doresc să le vadă într-o stare bună și doresc să facă asta, să se bucure de ea și există oameni care doresc să facă asta pensiune, centru de evenimente sau o destinație mixtă.

În toată țara sunt 10.041 de monumente de arhitectură, iar cele mai multe sunt în Transilvania.

Piața imobiliară din jurul monumentelor istorice vorbește despre tranzacții de milioane de euro în fiecare an, iar prețurile, în medie, sunt cuprinse între 500 de mii și 5 milioane de euro. Există, însă, și proprietăți mai ieftine.

Conacul familiei Dalles din Bucșani, Dâmbovița

Pentru 285 de mii de euro, soții Tăvăluc lasă conacul familiei Dalles din Bucșani, Dâmbovița, altor iubitori de istorie. Construit la sfârșitul secolului al XIX de boierul Ioan Dalles și soția lui, Elena care făcuseră avere din comerțul cu cereale. Conacul a fost restaurat în urmă cu șase ani de noii proprietari.

Conacul a fost construit la sfârșitul secoului al 19-lea, iar la Bucșani s-a născut primul copil al familiei Dalles care a murit, însă, la numai doi ani.

De altfel, întreaga viață a Elenei Dalles a fost marcată de tragedii. Rămâne văduvă de tânără, iar ceilalți doi copii mor atinși de boli.

Rămasă singură, Elena Dalles lasă statului român, prin testament, mare parte din avere cerând să se construiască un centru cultural, pe care îl regăsim astăzi în centrul Capitalei, școli și un spital.

Micul conac construit aparoape de locuința principală din mijlocul parcului îl lasă unei nepoate, tot prin testament, în același an.

Actualul proprietar spune că a recondiționat tot ce a găsit original din vechiul conac, iar soția s-a ocupat de decorațiuni. Este mandră că a salvat din moloz o veche lampă ce pare că a aparținut conacului încă de la început.

Reporter: Lampa aceea ați recuperat-o din gunoi?

Proprietar: Da, cică este de pe vremea lui Dalles.”

Liviu Tăvăluc a trăit la Timișoara și Oradea și spune că, în ultimii ani, s-a ocupat cu scrierea unor proiecte de fonduri europene, dar a renunțat. Dă vina pe vremuri. Prea noi pentru gustul lui.

Conacul îl vinde pentru că fiica lui, de care avut să fie aproape în anii de facultate, a decis să se mute în străinătate. Acum ar vrea să se întoarcă acasă, la Timișoara. Însă, doar dacă cineva plătește prețul corect pentru conac.

Cristian Șoaită:Este, cred, singurul conac autentic boieresc care este la vânzare.

Conacul Niculescu-Dorobanțu din comuna Cosoba, Giurgiu

Vizita de la Bucșani se încheie. Echipa pornește spre un alt conac care aparține unei familii de boieri, celebri la început de secol XX. Construit de fostul prefect de Ilfov, Ilie Dorobanțu, căsătorit cu fiica lui I.C Brătianu, al cărui sfătuitor devine, conacul, aflat cam la o oră de capitală, în comuna Cosoba din Giurgiu, se vinde cu tot cu cele două hectare de teren, iar prețul cerut este de 490 de mii de euro.

După naționalizare a fost CAP, iar moștenitorii s-au luptat 15 ani în instanță ca să-l câștige. Când au intrat în posesia lui, conacul era deja într-o stare avansată de degradare. Aleea Castanilor, dar și elemente de arhitectură puse în scenă, se pare, de un celebru arhitect al vremii, Grigore Cerchez, ar putea aduce aici investitori care să-i vadă potențialul.

Conacul Gorski din comuna Greaca, Giurgiu

Tot în apropiere de capitală se afla conacul Gorski din comuna Greaca, județul Giurgiu și care își caută și proprietarul. Pentru acest monument există deja un proiect pentru accesarea de fonduri europene în valoare de două milioane de euro.

Mihaela Burcea, proprietara conacului:A fost general în armata română, îl chema Alexandru Gorski. Conacul este construit la 1916 și despre dânsul cam atât știu. Concul, cu proiect la 320 de mii de euro fară 250 de mii. El se întinde pe 7 ha de verdeață, de grâu.

Conacul Nucu de la Urlați

Investiția într-un monument poate transforma întreaga comunitate din jurul lui, așa cum s-a întâmplat la Urlați, unde Mircea Crișbășanu a cumpărat conacul Nucu. Toată istoria locului a încăput în planurile unui tânăr care a înțeles potențialul unui asemenea monument.

Mircea Crișbășanu era în curtea conacului și împărțea zâmbete celor care l-au ajutat să redea strălucirea de altă dată. A invitat la picnic toți participanții la campania de crowfunding care au cumpărat vacanțe în avans ca să facă rost de bani pentru renovare.

La 150 de mii de euro se ridică investiția în conacul construit de un negustor de vinuri, în 1912.

Mircea Crișbășanu, proprietar:Boier Țiganescu, un important vinificator, a construit conacul și funcția lui era să producă vin.

Când l-a cumpărat, era în paragină.

Cicloturismul este parte din oferta conacului, iar Mircea a ales să le prezinte turiștilor o comoară neprețuită: oamenii locului. Conacul Nucu a dat viață unui loc pustiit, iar cei care investesc în patrimoniu, investesc de fapt în cultura noastră.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Reacția Simonei Halep, la două săptămâni după audierile de la TAS: "Coșmarul s-a încheiat! Vă mulțumesc tuturor"
Reacția Simonei Halep, la două săptămâni după audierile de la TAS: "Coșmarul s-a încheiat! Vă mulțumesc tuturor"
Citește și...
“România, te iubesc”, 12 septembrie 2021. Emisiunea integrală
“România, te iubesc”, 12 septembrie 2021. Emisiunea integrală

“România, te iubesc”, 12 septembrie 2021. Emisiunea integrală

Noul sezon ”România, te iubesc!” începe duminică. „În zodia codului roșu”, un reportaj realizat de Paul Angelescu
Noul sezon ”România, te iubesc!” începe duminică. „În zodia codului roșu”, un reportaj realizat de Paul Angelescu

Noul sezon ”România, te iubesc!” începe cu o premieră: reportajul pregătit pentru duminica aceasta este proiectat în avanpremieră la Astra Film Festival, prestigiosul festival de film documentar de la Sibiu.

“România, te iubesc!”, 30 mai 2021. Emisiunea integrală
“România, te iubesc!”, 30 mai 2021. Emisiunea integrală

“România, te iubesc!”, 30 mai 2021. Emisiunea integrală

„România te iubesc”, emisiunea integrală din 2 mai
„România te iubesc”, emisiunea integrală din 2 mai

Duminica Învierii, cea mai importantă sărbătoare a creștinilor, e o sărbătoare a bucuriei care, din păcate, ne găsește din nou separați unii de alții.

Recomandări
Mama lui Navalnîi a dat autoritățile ruse în judecată. Putin îi pedepsește crunt pe bărbații care l-au omagiat pe opozant
Mama lui Navalnîi a dat autoritățile ruse în judecată. Putin îi pedepsește crunt pe bărbații care l-au omagiat pe opozant

Mama lui Aleksei Nalvalnîi a depus plângere împotriva autorităților care refuză să-i predea trupul fiului ei, mort, săptămâna trecută, în colonia penitenciară "Lupul Polar".

PSD și PNL au decis comasarea alegerilor: Europarlamentarele şi localele, în iunie. Prezidențialele, mutate mai devreme
PSD și PNL au decis comasarea alegerilor: Europarlamentarele şi localele, în iunie. Prezidențialele, mutate mai devreme

După numeroase discuții, PNL și PSD s-au înțeles să meargă împreună în acest an electoral. Vor avea liste comune la alegerile europarlamentare organizate simultan cu cele locale, iar alegerile prezidențiale vor fi în luna septembrie, în loc de decembrie.  

De ce sunt produsele marcă proprie ale magazinelor mai ieftine și cu 30%. Tot mai mulți români le aleg
De ce sunt produsele marcă proprie ale magazinelor mai ieftine și cu 30%. Tot mai mulți români le aleg

Scumpirile din ultimii ani îi determină pe oameni să aleagă produsele marcă proprie ale magazinelor. Sunt mai ieftine, iar unele depășesc uneori în vânzări chiar și branduri de renume.