Două persoane au fost rănite după ce au fost lovite de obiecte de mobilier, iar alte câteva au suferit atacuri de panică.
17 oameni au sunat la 112, a anunțat STS. Este cel mai puternic cutremur din ultimii opt ani, spun specialiștii.
Cel mai puternic cutremur înregistrat în România în ultimii opt ani a fost încadrat, totuși, în categoria seismelor moderate. Pentru zona Vrancei, o astfel de magnitudine nu este neapărat neobișnuită.
Mircea Radulian, cercetător științific la Institutul Național pentru Fizica Pământului, a explicat pentru Știrile Pro TV de ce mișcarea a fost resimțită atât de intens, Specialistul spune că seismul a fost resimțit în acest fel pentru că s-a produs în adâncime, și nu la suprafață.
De altfel, cercetătorul a explicat și diferența dintre cele două tipuri de cutremure.
„Cutremurul de suprafață se produce în scoarța terestră, în partea superioară a scoarței, deci până la adâncimi, până pe la 40-50km, în timp ce cel de adâncime se produce în litosferă, în partea mai adâncă a scoarței și poate să ajungă chiar și pe la 600km adâncime în anumite zone.”, a declarat Mircea Radulian.
Cutremurul din noaptea de 18 noiembrie: 120 km adâncime, în Vrancea
Seismul din noaptea trecută a avut loc la o adâncime de 120 de kilometri, în zona Vrancea. Potrivit specialistului, aceasta este o zonă cunoscută pentru modul în care se comportă litosfera.
„S-a produs la o adâncime de 120 km, s-a produs în zona Vrancea, deci se știe că e zona în care litosfera este împinsă în interiorul scoarței terestre.”, a spus cercetătorul.
Mircea Radulian a explicat că un seism de 5,7 grade se află la mijloc între două categorii. Pe de o parte sunt cutremurele majore, pe de alta, cele obișnuite, care fac parte din așa-numita seismicitate de fond: „Este între cutremure majore, cele peste șapte, și cutremure obișnuite, cele cam până spre 4-5”, a explicat Mircea Radulian.
Cum se produc cutremurele de adâncime, acest lucru rămâne o întrebare și pentru cercetători. Radulian arată că subiectul nu este lămurit nici pentru experții din alte țări.
Potrivit lui, producerea lor „este în continuare un semn de întrebare pentru specialiști, pentru specialiștii din toată lumea”.
Întrebat dacă este vorba despre două plăci tectonice care s-au ciocnit, Radulian a spus că nu, iar situația din Vrancea este diferită de cea a unei falii clasice, precum celebra falie San Andreas din Statele Unite.
„Este un singur bloc tectonic. E ca un bloc care a coborât în interiorul scoarței, este comprimat, într-adevăr, de mișcările plăcilor din jur. Dar, practic, aici nu mai putem vorbi de o falie, cum ar fi, de exemplu, o falie San Andreas. Deci, e vorba de o zonă care este comprimată, și în interiorul ei apar niște zone din astea, de rupere”, a mai declarat Mircea Radulian.
Ne putem aștepta la replici
Întrebat dacă urmează replici, cercetătorul a spus că seismele moderate din Vrancea nu produc, de regulă, multe. Unele nu au deloc. Radulian nu exclude, însă, apariția câtorva.
„De obicei, cutremurele moderate vrâncene nu produc multe replici. Produc, în general puțin replici, chiar unele chiar nu au replici deloc. Deocamdată, nu avem nicio replică în cazul acestui cutremur. E, totuși, posibil să avem și niște replici, două-trei replici, eventual, dar nu deosebite, nici ca mărime și nici ca număr de evenimente”, a mai precizat cercetătorul.