Cutremurul de 5,7 din Vrancea. De ce l-am simțit puternic, deși specialiștii spun că a fost unul „moderat“

×
Publicitate

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România în dimineața zilei de 18 noiembrie 2026, la ora 2 și 48 de minute. Seismul, produs în zona Vrancea, a fost resimțit puternic în mai multe orașe, inclusiv în Capitală, dar și în Republica Moldova.

Două persoane au fost rănite după ce au fost lovite de obiecte de mobilier, iar alte câteva au suferit atacuri de panică.

17 oameni au sunat la 112, a anunțat STS. Este cel mai puternic cutremur din ultimii opt ani, spun specialiștii.

Cel mai puternic cutremur înregistrat în România în ultimii opt ani a fost încadrat, totuși, în categoria seismelor moderate. Pentru zona Vrancei, o astfel de magnitudine nu este neapărat neobișnuită.

Mircea Radulian, cercetător științific la Institutul Național pentru Fizica Pământului, a explicat pentru Știrile Pro TV de ce mișcarea a fost resimțită atât de intens, Specialistul spune că seismul a fost resimțit în acest fel pentru că s-a produs în adâncime, și nu la suprafață.

De altfel, cercetătorul a explicat și diferența dintre cele două tipuri de cutremure.

„Cutremurul de suprafață se produce în scoarța terestră, în partea superioară a scoarței, deci până la adâncimi, până pe la 40-50km, în timp ce cel de adâncime se produce în litosferă, în partea mai adâncă a scoarței și poate să ajungă chiar și pe la 600km adâncime în anumite zone.”, a declarat Mircea Radulian.

Cutremurul din noaptea de 18 noiembrie: 120 km adâncime, în Vrancea

Seismul din noaptea trecută a avut loc la o adâncime de 120 de kilometri, în zona Vrancea. Potrivit specialistului, aceasta este o zonă cunoscută pentru modul în care se comportă litosfera.

„S-a produs la o adâncime de 120 km, s-a produs în zona Vrancea, deci se știe că e zona în care litosfera este împinsă în interiorul scoarței terestre.”, a spus cercetătorul.

Mircea Radulian a explicat că un seism de 5,7 grade se află la mijloc între două categorii. Pe de o parte sunt cutremurele majore, pe de alta, cele obișnuite, care fac parte din așa-numita seismicitate de fond: „Este între cutremure majore, cele peste șapte, și cutremure obișnuite, cele cam până spre 4-5”, a explicat Mircea Radulian.

Cum se produc cutremurele de adâncime, acest lucru rămâne o întrebare și pentru cercetători. Radulian arată că subiectul nu este lămurit nici pentru experții din alte țări.

Potrivit lui, producerea lor „este în continuare un semn de întrebare pentru specialiști, pentru specialiștii din toată lumea”.

Întrebat dacă este vorba despre două plăci tectonice care s-au ciocnit, Radulian a spus că nu, iar situația din Vrancea este diferită de cea a unei falii clasice, precum celebra falie San Andreas din Statele Unite.

„Este un singur bloc tectonic. E ca un bloc care a coborât în interiorul scoarței, este comprimat, într-adevăr, de mișcările plăcilor din jur. Dar, practic, aici nu mai putem vorbi de o falie, cum ar fi, de exemplu, o falie San Andreas. Deci, e vorba de o zonă care este comprimată, și în interiorul ei apar niște zone din astea, de rupere”, a mai declarat Mircea Radulian.

Ne putem aștepta la replici

Întrebat dacă urmează replici, cercetătorul a spus că seismele moderate din Vrancea nu produc, de regulă, multe. Unele nu au deloc. Radulian nu exclude, însă, apariția câtorva.

„De obicei, cutremurele moderate vrâncene nu produc multe replici. Produc, în general puțin replici, chiar unele chiar nu au replici deloc. Deocamdată, nu avem nicio replică în cazul acestui cutremur. E, totuși, posibil să avem și niște replici, două-trei replici, eventual, dar nu deosebite, nici ca mărime și nici ca număr de evenimente”, a mai precizat cercetătorul.

Cutremur în România, în 18 noiembrie 2026

Era aproape ora trei dimineața când pământul a început să se miște. Cutremurul i-a trezit din somn pe mulți români. În unele locuințe, mobilierul s-a clătinat, iar obiectele au căzut de pe rafturi. Seismul a fost surprins și de camerele de supraveghere din mai multe orașe.

La Galați, telefoanele au început să sune la 112 imediat după ora 2 și 49 de minute.

Lt. Rebeca Popa, purtător de cuvânt al ISU Galați: "Au fost înregistrate nouă apeluri 112, majoritatea semnalând atacuri de panică, dar și o persoană ce a suferit leziuni la nivelul capului, în timp ce se evacua din locuință. Șase persoane au fost transportate la spital, iar alte 3 au fost consiliate telefonic."

Dr. Corina Popazu, Spitalul de Urgență Galați: "O tânără de 18 ani cu un traumatism cranio-cerebral minor, care a fost investigată imagistic, s-a efectuat toaleta plăgii, sutura, pansament și pacienta a fost externată. Și încă 4 pacienți care s-au prezentat pentru atacuri de panica și crize de pierderi de cunoștință."

Niciunul dintre pacienți nu a rămas internat.

În urma seismului, la Brăila, hornul unei case vechi din centrul orașului s-a prăbușit pe un imobil nelocuit. Potrivit pompierilor, zona a fost securizată și nimeni nu a fost rănit.Și la Iași, cutremurul a fost simțit puternic de locuitori.

Localnic: „L-am simțit la 3, s-au speriat copiii. Am auzit că duduie tavanul s-a auzit foarte tare. Am luat copiii în brațe soțul la fel și am zis că trece. Și tremurau copiii toți.”

Localnic: „Se mișca dulapul, șifonierul, patul.”

Localnic: „Am simțit prima dată foarte puțin și apoi a început un pic mai tare. Nu au fost victime sau pagube materiale, spun cei de la ISU Iași, care au trimis în recunoaștere mai multe echipaje, în Iași , Pașcani,Târgu Frumos și Hârlău. ”

SINCRON Georgica Onofreiasa, purtător de cuvânt ISU Iași: . În urma verificării nu au fost identificate clădiri afectate de seism de asemenea prin sistemul național unic de urgență 112 nu au fost înregistrate apeluri"

Mișcarea puternica a pământului s-a simțit și la Brașov, iar unele persoane spun că au primit alerta pe telefoanele care funcționează în sistem Android.

În Capitală, cutremurul i-a trezit din somn pe mulți locuitori. Blocurile s-au clătinat, iar în unele apartamente s-au mișcat obiectele de mobilier. Seismul s-a resimțit mai puternic la etajele superioare ale clădirilor.

Specialiștii spun că un cutremur de această magnitudine nu este neobișnuit pentru zona Vrancea.

Undele seismice s-au propagat pe o arie atât de mare, inclusiv în Capitala și Republica Moldova, pentru că evenimentul s-a produs la o adâncime de 120 de kilometri. În cazul cutremurelor de adâncime, undele seismice pot fi resimțite puternic chiar și departe de epicentru

În ultimii ani, cutremure semnificative au mai avut loc în octombrie 2018 - cu magnitudinea 5,8, în Vrancea - și în februarie 2023, în județul Gorj, cu magnitudinea 5,7.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Femeia curtată de Mbappe a ajuns în brațele tenismenului Sinner: italianul, surprins de ziua fostei iubite
GALERIE FOTO Femeia curtată de Mbappe a ajuns în brațele tenismenului Sinner: italianul, surprins de ziua fostei iubite
Citește și...
Cutremur
Cutremur cu magnitudinea 5,7 în România. S-a produs în Vrancea și a fost cel mai puternic din ultimii ani
Un cutremur semnificativ, cu magnitudinea 5,7 a zguduit România în miercuri dimineață, la ora 2 și 48 de minute.
Smurd 2
Mai multe persoane au ajuns la spital după cutremurul de 5,7. Au fost organizate patrule post-seism
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs în noapte dintre marți și miercuri în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 120,8 kilometri. 
62039069
De ce nu a fost emis un mesaj Ro-Alert înainte de cutremur. Explicațiile șefului DSU