Radiografia grupărilor interlope din București. Cum au făcut miliarde prin şmecherie şi violenţă

Dată publicare: 14-03-2021 18:11
Dată actualizare: 16-03-2021 10:47


GRUPARE CRIMINALĂ; BRAND DE CAPITALĂ. PARTEA I. De ani de zile auzim despre clanuri de interlopi şi grupări infracţionale organizate care-şi desfăşoară activitatea lângă noi, într-o lume subterană, paralelă şi insiduoasă.

Rareori deranjaţi de poliţie, cu averi agonisite din afaceri ilegale, răufăcătorii sfidează societatea şi corup autorităţile. Urmărim mărturia unui lider al lumii interlope, într-o incursiune în istoria organizaţiilor criminale din Bucureştiul ultimilor 31 de ani - cum au apărut şi s-au impus prin şmecherie şi violenţă.

Şeful Poliţiei Romane, chestorul Liviu Vasilescu, și-a prezentat demisia din funcţie în urma unui scandal: întâlnirea la miez de noapte cu liderii familiei Duduianu, cunoscuţi interlopi.

Tensiunile în Bucureşti au fost fără precedent în ultimii ani, iar mai multe grupări violente se pregăteau de conflicte stradale. Nu e prima demisie a unui şef din Poliţie din cauza controverselor ce implică grupări infracţionale organizate în Bucureşti şi Ilfov.

Sunt zeci de familii, clanuri şi organizaţii care în ultimii 31 de ani au făcut miliarde de dolari din afaceri dincolo de lege:

Palmaresul lor infracțional e divers, spune un ofiţer din Serviciul Grupări Infracţionale Violente Bucuresti: infracțiuni de mare violență, tâlhării, şantaje, violuri, infracţiuni de crimă organizată, trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni economice- evaziune fiscală sau spălare de bani, ori infracţiuni de corupţie.

Iar în prezent, în imobiliare şi politică. Criza declanşată de pandemie i-a lovit direct în buzunar. Activitatea din stradă – cerşetorie, furturi, prostituţie, dar şi consumul de droguri în cluburi, discoteci, s-au redus drastic. Aceasta a dus la o agitaţie, unii dintre cei plecaţi în străinătate s-au întors, au răbufnit orgolii şi s-au relocat resurse.

Imaginea este îngrijorătoare. Câteva personaje din lumea interlopă a Bucureştiului sunt la închisoare, mulţi sunt căutaţi internaţional, dar cei mai mulţi sunt în libertate şi nu şi-au schimbat năravul.

 

Începuturile fenomenului

 

Momentul 1990 a găsit lumea interlopă bucureşteană în plin avânt. "Libertatea" a adus la pachet şi slăbirea instituţiilor de ordine publică şi a legislaţiei şi a favorizat şi corupţia şi mediul infracţional.

Comisar-șef Viorel Mihăiță, director Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidențe Operative: „Puterea oricărei grupări infracţionale este dată de puterea ei financiară, şi de resursa umană a celor care compun acea grupare.”

Au apărut pe piaţa neagră arme, s-au dezvoltat industrii clandestine de cămătărie, prostituţie, trafic de droguri şi reţele de tâlhari. După modelul sovietic au apărut reglări de conturi, asasinate, acte de mare violență.

Procuror criminalist Alexandru Georgescu – formator Institutul Naţional al Magistraturii:
„Unii au la bază criteriul familiei care se extinde la un moment dat şi care în timp aduce, adoptă personaje de afară, sunt altele constituite pe criteriul geografic, pe prietenii de cartier, pe racolări, fiecare îşi aduce din urmă lupi tineri pe care îi pregăteşte, îi învaţă”

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu, este unul dintre interlopii cei mai cunoscuţi ai României - a fost implicat în „Afacerea Portbagajul”, furtul unei maşini cu 420.000 de dolari în anul 2000, a avut legături cu rackeţii din fostul URSS, a controlat cea mai cunoscută reţea de furturi de maşini de lux din Bucureşti, aceiaşi care i-au furat şi maşina lui Gigi Becali sau Andrei Hrebenciuc. Sandu a cunoscut nenumărate puşcării, a avut o paletă largă de condamnări, unele dinainte de 89, pentru furturi şi tâlhării şi astăzi are o condamnare pentru omor.
Ne-am întâlnit în penitenciarul Giurgiu.

Reporter: Domnule Sandu, aţi primit o condamnare grea...
Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Am primit 30 de ani. Am fost trimis în judecată şi am fost condamnat pentru omor deosebit de grav. Aşa s-a vrut, aşa am primit”

El a fost unul dintre "naşii" de început ai lumii interlope bucureştene.

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Fiecare familie, să spun aşa clan, dar pentru că au dorit să păşească treptat în ierarhia lumii interlope, mass media i-a poreclit clanuri şi au fost cunoscuţi ca clanuri. Fiecare clan are interesul lor, fiecare are banditismul lui şi oricând poate jongla sau te poate vinde.”

În primii ani după 90 s-au remarcat personaje care au intrat în folclorul urban. Ei îşi făceau propria lege. Gigi Boeru a fost considerat ani de zile creierul unui grup mafiot bucureştean - extorcări, înşelăciuni, proxenetism. Acum e decedat.

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „A câştigat autoritatea pentru că era foarte inteligent şi după Revoluţie avea foarte mulţi bani şi a căutat să acapareze de partea lui anumiţi membri marcanţi ai lumii interlope, respective pe Fane Spoitoru.”

Ion Titisor, zis Fane Spoitoru, a murit în 2016, dar până atunci a fost recunoscut ca şi cap al lumii interlope şi judecător apreciat în orice stabor ţigănesc. Fost boxer, cu 12 ani de puşcărie înainte de 89, în proaspăta democraţie a adunat alte zeci de fapte penale. S-a remarcat în 1992 când a tăiat mâna unui poliţist.

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Am fost prieten şi cu el, şi cu fratele lui, Migdale, chiar am fost simpatizat foarte mult. Cu timpul, pot să spun că am devenit prieteni şi ne-am ajutat, atât afară cât şi înăuntru.”


Frații Cămătaru, arhicunoscuți în lumea obscură a Capitalei

 

Gruparea fraţilor Cămătaru a fost o prezenţă constantă în viaţa obscură a Bucureştiului. În 1996, şeful Poliţiei Române de atunci, generalul Ion Pitulescu, şi-a dat demisia acuzând influența în poliţie şi viaţa politică a fraţilor Cămătaru, Gigi Boeru şi Fane Spoitoru. Fiul acestuia a devenit după ani şeful Direcţiei Investigaţii Criminale şi a anchetat aceleaşi personaje.

Mihai Pitulescu - fost şef Direcţia Investigaţii Criminale IGPR: „Înainte de 90, principala infracţiune prin care se produceau sume mari de bani era prostituţia. Şi atunci, grupările infracţionale bazate pe prostituţie, pentru ele a fost cel mai uşor să schimbe şi să se adapteze anilor 90. Unde dădeai prostituţie, puteai să dai şi plicuri cu droguri şi s-au adaptat foarte repede.
Majoritatea grupărilor care au activitatea de prostituţie şi trafic de droguri, trebuie să investească şi banii pentru că nu poate să-i ţină în conturi. Trebuie să investească şi atunci dau şi aceste împrumuturi cu dobândă. Este foarte greu să-ţi plăteşti un astfel de împrumut, n-ai cum să produci acele dobânzi, 10% pe zi, 10% pe săptămână, nu te somează ca la bancă cu 30 de zile. Stăteai cu sabia deasupra capului.”

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Sile şi Nuțu, facem parte din aceiaşi generaţie, ne-am cunoscut de mici şi în prezent suntem foarte apropiaţi.”

Sile Cămătaru se află şi astăzi în închisoare.

„Sile a fost cu mine, în prezent este la Penitenciarul Mărgineni, este un băiat care s-a apropiat de Dumnezeu şi aşteaptă şi el liberarea cum aşteaptă toată lumea” mai spune Sandu Geamănu.


Am făcut mai multe demersuri pentru un interviu cu Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru, aflat acum în libertate.

Reporter: Cosmin Savu sunt, de la Protv...
Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru: Nu mă interesează de unde eşti, nu mai suna la numărul ăsta, nu trebuie să-mi spui nimica, nu mă interesează nicio emisiune cu mine, cu ceva pentru că eu nu sunt de oraş, eu m-am retras, mi-a confiscat lumea casele, vezi-ţi de treaba ta. O să-ţi fac plângere, eu sunt Nuțu, n-am făcut plângere niciodată, dar voi m-aţi adus la disperare, voi sunteţi interlopii, voi sunteţi mafioţii cu televiziunile voastre, la revedere, pa!”

Cristian Gheorghe este acum adjunctul Direcţiei de Investigaţii Criminale.

Comisar-șef Cristian Gheorghe – director adjunct Direcţia de Investigaţii Criminale: „Capacitaseră ca zonă de influenţă o mare parte din Bucureşti, sunt recunoscuţi oamenii şi la nivel naţional.”

Nicu Gheară este un om de afaceri care a scăpat de problemele în justiţie, deşi asupra lui au planat nenumărate suspiciuni.

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Nicu Gheară provine dintr-o familie săracă, mama lui şi tata lui vindea mici, ciungă, susane, după Revoluţie. Ulterior el a fost foarte capabil încât şi-a clădit şi pot spune că dintre toţi este cel mai puternic la ora actuală.”

 

Robert Nica: „Mi-a plăcut să mă bat toată viaţa mea”

 

O grupare despre care s-a vorbit constant în ultimii ani a fost cea a Sportivilor. Robert Nica a fost considerat unul dintre liderii acestei grupări. Astăzi este un influent dezvoltator imobiliar în sudul oraşului.

Robert Nica: „Mi-a plăcut să mă bat toată viaţa mea şi probabil că din cauza faptului că mi-a plăcut să mă bat, am avut parte de acest lucru. Şi am câştigat mai mereu şi de aici înainte, prietenie.
Acum 20 şi ceva de ani nu existau români şmecheri sau cunoscuţi, erau numai ţiganii la putere şi de aici a plecat toată treaba. Restul, că s-au aşezat toată lumea lângă mine, alţi băieţi sportivi şi alţii, dar n-a fost nimic organizat.”

Ion Anghel, zis Coco Anghel era văzut ca un sfătuitor al clanului Sportivilor. Şi el a decedat în 2014.

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Coco Anghel a fost şi va rămâne o legendă vie pe persoană fizică. Anumiţi sportivi, care i-a pregătit pe la sală aşa, şi sub forma asta a luat fiinţă Clanul Sportivilor. Este părintele care a dat naştere acestui clan.”

Robert Nica:Fiind sportiv de performanţă şi fiind pe bătaie toată viaţa lui, m-a văzut pe mine ca şi el cum s-ar spune. De aici a plecat toată prietenia, dar n-a avut nicio legătură cu constituirea acestui clan, absolut nicio treabă.”