Politicienii se plâng că nu sunt bani pentru sănătate, dar în sistem se fac fraude de milioane
Noi să fim sănătoşi! Partea a II-a. Programul de guvernare al PSD venea cu promisiuni uriaşe pentru sistemul sanitar: un spital republican, 8 spitale regionale, lege nouă a sanătaţii şi acces la tratament. Nimic din toate astea n-a fost bifat până acum.
În programul de guvernare al PSD sănătatea are alocate 10 pagini. Încă din primele rânduri aflăm că românii fug de spitalele de stat către privat din cauza condiţiilor şi se angajau să construiască un spital republican şi 8 regionale. În plus, promiteau că vor investi bani în renovarea a 15 spitale judeţene.
Despre toate acestea am vrut să o întrebăm pe premierul Viorica Dăncilă. Fără succes, însă. Am sperat să aflăm mai multe de la preşedintele PSD, Liviu Dragnea. A răspuns doar „O zi bună”.
Ziua n-avea să fie prea bună pentru că aveam să ajungem la Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor. În sunetul picăturilor de ploaie, deputaţii dezbat iniţiativa legislativă a deputatului independent Gheorghe Udrişte privind introducerea unor tichete de sănătate pe care angajatorii le-ar putea da angajaţilor în cuantum de până la 7500 de lei pe an cu care şi-ar putea plăti servicii medicale la stat sau privat.
„ Am plătit 50 de ani contribuţii şi nu am profitat de nici un leu pentru sanătatea mea, doar faptul că am stat o lună într-un spital. Dacă te duci într-un spital gen Fundeni, te deprimi”, spune deputatul Gheorghe Udrişte. Propunerea e respinsă de parlamentarii PSD. Luaţi unul câte unul, toţi cei din sală ar trebui să gândească un plan de reformă pentru sistemul sanitar.
Florin Stamatian, PNL: ”E un sistem care merge cârpit. Legea 95 are peste 100 de intervenţii, în momentul ăsta ar trebui să fie o nouă lege. Asta nu o poate face un singur om, asta nu se poate. Să fie o politică de stat”.
Lucreţia Roşa, de la PSD, recunoaşte că în comisie Legea Sănătăţii e „peticită”. Iar preşedintele Comisiei, Corneliu Buicu, spune că „noi ne-am dori mult mai mult din PIB pentru sănătate” Dar, afirmă el, „sunt mulţumit pentru sistemul pe care îl avem, la bugetul pe care îl avem. Atâta produce România acum şi atât ne permitem.”
România produce puţin, e adevărat, iar la procentuI din PIB alocat Sănătăţii suntem pe ultimele locuri din UE, cu mai puţin de 5 procente.
Ca să aflăm cum sunt repartizaţi banii în sistem ne-am dus la Răzvan Vulcănescu, Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
Totul părea stabilit, aşa că am tot aşteptat să aflăm ziua interviului, iar răspunsul n-a mai venit. Răzvan Vulcănescu n-a vrut să explice cum se face repartiţia fondurilor între stat şi privat, de ce oamenii trebuie să se îmbolnăvească doar în primele luni ale lunii pentru că altfel se termină plafonul şi nici ce soluţii are pentru ca pacienţii să se trateze gratuit aşa cum scrie în lege.
Conform informaţiilor publice, la Casa Naţională de Sănătate bugetul se împarte către medicina de familie, cabinetele din ambulatoriu, analize de laborator şi investigaţii imagistice - toate acestea fiind privatizate. Aşadar, fiecare furnizor public sau privat încheie contract cu casa şi primeşte o sumă de bani în funcţie de mai mulţi indicatori.
Cea mai mare sumă de bani merge spre medicamente şi spitalele publice. Unităţile private primesc 4% din bugetul casei, care se împarte la 12 luni şi fiecărei unităţi i se aloca un plafon lunar ce se epuizează în primele zile. Plafonul se aloca în funcţie de dotarea unităţii, numărul de medici, asistente şi calitatea serviciilor.
Cristian Hotoboc , Preşedinte al Patronatului Furnizorilor Privaţi, spune însă că nu sunt foarte clare criterile, iar banii puţini, astfel că pentru un RMN se aşteaptă şi 4-5 luni.
Bani mai mulţi au fost în fiecare an, dar şi scandaluri în jurul celor care au condus casa şi au băgat mâna în bugetul destinat bolnavilor: reţete false sau contracte cu furnizori de servicii sunt doar câteva dintre cauzele intrumentate de procurorii ce vorbesc despre fraude de peste 10 milioane de euro. Anul trecut, şeful Casei, Mihai Burcea, a fost reţinut împreună cu alţi 23 de angajaţi ai casei Naţionale şi celei din Bucureşti.
Burcea apare în dosarul decontărilor fictive privind tratamente la domiciliu pentru bolnavii de cancer, unde se vorbeşte despre o fraudă de peste 3 milioane de euro din banii pacienţilor care de multe ori mor cu zile. Procurorii investighează într-un alt dosar decontări fictive în valoare de alte 7 milioane de euro. Sume uriaşe pe care noi le plătim din buzunare pentru că, nu-i aşa, nu sunt bani la buget.
Corupţia din sistemul sanitar e una din primele mari plăgi care trebuie vindecate. Potrivit procurorilor, valoarea mitei ajunge în sănătate până la 20% din valoarea contracului, iar în ultimii ani 70 de persoane au fost trimise în faţa instanţei pentru că sunt suspectate că au furat din banii destinaţi bolnavilor.
"Cu siguranţă, corupţia în Sănătate este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public. În continuare se vor folosi banii publici pentru achiziţii de aparatura scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi'', spunea în 2016 şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Etichete: analize, asigurari, boli, bolnavi, cnas, coruptie, decont, finantare, guvern, investitii, medici, privat, public, sanatate, spital,
Dată publicare:
