Orașul din România în care apa este infestată cu bacterii chiar sub nasul autorităților

Dată publicare: 21-03-2021 19:00
Dată actualizare: 21-03-2021 19:01


”Apa trece, mizeria rămâne” - PARTEA A 2-A. În loc de rețele noi cu surse de apă curată, cu investiții moderne, finanțate din fonduri europene, autoritățile au lăsat numai promisiuni în cele mai multe dintre comunități. 

Abia 35% din satele românești au rețele de apă.

Iar informația este parțial corectă, pentru că în această centralizare intră și localități în care rețeaua acoperă doar câteva străzi. Iată-ne în 2021, cu sute și sute de comune în care oamenii beau mai departe apă din fântâni și izvoare despre care nu știu că sunt contaminate. Pur și simplu nu au alternativă.

Localnicii din comuna Rebra au o stație făcută în 2009, dar primesc la robinet…apă menajeră.

 

Ștefan Danci e primar din 2004 și ne explică: "Bacterolologic nu a ieșit prea bine…nu a ieșit bine nici apa din fântână."

Așadar, nici aici oamenii nu au alternativă, deși au teoretic, rețea de apă, în comună. Edilul vorbește despre nitrați și nitriți descoperiți de câțiva ani în apele din zonă.

Edilul ne povestește cum, în 2009, când a pus în funcțiunea rețeaua de alimentare, ar fi dus la analiză apă din comerț, și NU de la sursa de captare a comunei, așa cum ar trebui. Ba mai mult, și-ar fi ajutat și un prieten, tot primar, cu analizele.

Iar când nu sunt poluate rauzile, e afectată pânza freatică.

În Dolj, ca în multe alte județe din sudul țării, se văd efectele fertilizarilor din agricultură asupra apelor subterane. La Coțofenii din Dos, o localitate aflată la doar 22 de kilometri de Craiova, există o rețea de apă instalată de acum 10 ani.

Direcția de Sănătate Publică anunță că apa vine pe conducta cu nitriți, azotați și ecoli, așa că oamenii preferă să bea din fântânile din curte, și de la cișmelele din localitate, fără să știe că în toate cele 3 surse este apă de aceeași calitate proastă.

 

Până în septembrie anul trecut, primar în comună era un membru PNL, actualmente consilier local. Ne-a vorbit de cifre îngrijorătoare, atât în privința apei care vine de la stația de pompare a localității, dar și în privința celorlalte surse de apă.

Oamenii încă așteaptă soluția salvatoare promisă. În 22 de comune din Dolj, pânza freatică este grav afectată, iar cei mai expuși sunt copiii mici.

În martie 2016, nu mai puțin de opt copii din satul Zănoaga, comuna doljeană Leu, ajung la spital cu vărsături și deshidratare. Sunt din familii diferite și toți au primit hrană preparată cu apă din localitate, care nu e bună de băut. E vorba de micuți cu vârste între 2 luni și 4 ani, și părinții lor susțin că au alergii de la apă, chiar dacă o fierb.

Gabriela Sfarna, mamă: "I-am dat apă și au apărut pete pe ea, a început să verse, diaree, și nu am avut altceva doar să plecăm cu ea la spital, după ce i-am dat apă. La spital au spus că de ce i-am dat apă din fântână. Noi nu știam că apa din fântână nu este bună. Biberoanele Ie fierbem tot cu apă din fântână."

În urma acestui incident, edilii au accesat fonduri pentru o stație de apă și, astăzi, satul respectiv nu mai are probleme cu apa. Restul comunei Leu are în continuare apă neconformă, conform analizelor de la DSP.

În vecinătate este și comună Dioști, la rândul său cu ape contaminate. În ultimii ani, pământurile care imprejmuiesc aceste comune au fost afectate nu doar de îngrășământ agicol, ci și de munți de gunoaie.

Locuri în care toată lumea aruncă deșeuri, iar când focarul ia amploare, deșeurile sunt acoperite cu pământ - o practică tot mai des întâlnită în România. La marginea comunei, doi tineri au venit hotărâți să scape de o remorcă plină cu gunoi. Le-am cerut să strângă imediat tot ce începuseră să arunce și să-și ducă gunoiul înapoi acasă.

 

La Dioști, fostul viceprimar afirma anul trecut că apa din comună este potabilă. Spune că oamenii ar trebui să fie mulțumiți cu ce au și recunoaște că Direcția de Sănătate Publică a cerut ca la școală să fie aduse filtre care să facă apă potabilă pentru copilași. Le-au montat în purul stil românesc, adică filtrele cerute de autorități... sunt de fapt un singur filtru, și acesta este amplasat la chiuveta din cancelaria profesorilor.

Cel mai grav este că infestarea apelor are loc de multe ori sub ochii și nasul autorităților. Iată o situație din Bistrița, chiar în municipiul reședința de județe.

Un activist de mediu ne arată o serie de conducte care deversează ape menajere direct în râul Bistrița Ardeleană, apă care străbate orașul și din care o stație preia apă pentru localitate. Practic, un rău submontan, devine treptat o hazna.

Cristian Țetcu, activist de mediu: "Suntem în centrul orașului. E un canal, sunt cel puțin 20 de astfel de locuri…scurgere directă de canal, de fapt se și vede…"

Bistriteanul Cristian Țetcu spune că sistemul de colectare a apelor menajere nu acoperă tot orașul și sunt mai multe zone unde vechea canalizare nu a fost racordată la rețeaua care ajunge în stația de epurare, astfel încât tot ce se adună din unele cartiere, este direcționat direct în cursul de apă de unde, mai jos, în aval, se alimentează cu apă potabilă orașul Beclean.

 

Am mers să cerem explicații de la primărie. Nici primarul și nici vicele nu ne pot primi, deși sunt în instituție.

Am mers cu imaginile filmate la Garda de Mediu Bistrița-Năsăud. Și aici, primii comisari întâlniți au pretins că nu cunosc situația: "Nu cunosc. Unde este?...Haideți să mergem împreună acolo"

Găsim aceeași surprindere și la șeful Gărzii de Mediu, care face trimitere la dicționarul limbii române.

Gabriel Petraș, comisar șef Garda de mediu a județului Bistrița-Năsăud: ”Uitați cum arată… să vedem la dicționar ce înseamnă accidental. Dacă ar fi constant, ar însemna să curgă continuu, ceea ce va asigur că nu se întâmplă. "

Ba se întâmplă, susțin, filmați pe ascuns, comisarii subordonați, care afirmă că știu de 5 astfel de conducte care deversează în râu.

Cristian Țetcu, activit de mediu: "Începând de la Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Apele Române, dacă ne referim la ape, au relație, unii sunt rude, se practică în județul asta, dar dacă nu sunt rude sunt rude de partid și funcționează în același fel, au interesul de a-și mențină funcția postul, unii au câte 20 de ani pe posturile respective."

Ulterior, Garda de Mediu a emis un comunicat în care precizează că a identificat că "se deversau ape uzate, în amestec cu ape pluviale, în râul Bistrița, în 3 locuri din oraș", dar că "nu există impact asupra calității apei".

 

Sursa: Pro TV