Firma președintelui Consiliului Județean Tulcea a ridicat un bloc cu 8 etaje într-o zonă protejată istoric
„Județe la stăpân”, partea a II-a. În municipiul Tulcea, dejectiile se varsă direct în Dunăre, iar în centru localnicii circulă, la propriu, cu caiacul, când plouă mai serios.
În același municipiu, aflăm cum a reușit firma președintelui Consiliului Județean să ridice un bloc cu 8 etaje într-o zonă protejată istoric.
Investițiile în aeroport au fost finanțate prin ITI Delta Dunării. Un mecanism de investiții prin care Uniunea Europeană a alocat 1,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea zonei Deltei Dunării.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Din acești bani, 100 de milioane au fost alocați pentru oamenii locului. Să-și deșchidă firme, să creeze locuri de muncă și să-și cumpere utilaje. Am mers la sediile firmelor.
Pe o poartă, într-o zonă industrială în care sunt hale părăsite, am ajuns la strada Taberei 26 din municipiul Tulcea. Într-o curte plină de hale dărăpănate și-au făcut punct de lucru 20 de firme.
Aici ar trebui să-și aibă sediile și să fie parcate utilajele de construcții cumpărate de peste 20 de firme care trebuiau să aducă bunăstare în județ.
Pe un perete, anul trecut, erau multe alte panouri. În alt loc a fost alt punct de lucru pentru un service. În altă parte lucrări de pregătire al terenului.
Programul a fost un eșec. Ghidul de finanțare a fost prost scris. Firme din alte zone ale țării au luat banii deschizandu-și doar un punct de lucru în Tulcea. Cristian Leonte de la Info Sud Est este jurnalistul de investigații care a făcut descoperirea.
Cristian Andrei Leonte, jurnalist de investigație: "Și astfel toate firmele din țară care au dorit să vină și-au deschis un punct de lucru undeva , în Tulcea, într-o curte, pe un camp, într-un apartament pe un termen limitat de trei ani de zile. Au accesat banii, au cumpărat utilajele, iar mai apoi au plecat în județele de unde sunt acele companii, fară ca scopul final, de a dezvolta mediul de afaceri din Tulcea și de a angaja oameni din Delta Dunăriil care sunt privați de aceste lucruri și care sunt defavorizați, să se întâmple de fapt".
Într-o altă zonă, ar fi trebuit să găsim un loc de muncă destinat persoanelor din medii defavorizate. Acolo nu este nimic.
Cristian Andrei Leonte, jurnalist de investigație: "Din peste 300 de proiecte, 228 s-au dus în afara Tulcei. Peste 100 milioane de euro a plecat în afara Tulcei".
O parte din firmele care au accesat banii au conexiuni politice, în afara sau în interiorul județului.
Cristian Andrei Leonte, jurnalist de investigație: "Prea puține dintre proiecte s-au dus către zona defavorizata din Delta Dunării. Vă dau trei exemple de oameni care au beneficiat. De Horia Teodorescu, de soția domnului Horia Teodorescu și de administratorul firmei lui Horia Teodorescu".
Patronii unora dintre firme susțin că n-au ținut utilajele în județ pentru că n-au găsit de lucru.O parte din problemă n-ar fi existat dacă în Municipiul Tulcea , care suferă din cauza unei acute lipse de investiții, ar fi fost începute proiectele la timp. Majoritatea blocurilor comuniste nu sunt anvelopate, străzile sunt pline de gropi, sistemul de canalizare varsă dejecțiile direct în Dunăre, iar orașul se inunda la fiecare ploaie mai serioasă.
Ștefan Ilie, primarul Municipiului Tulcea: "Municipiul Tulcea a trecut prin două exerciții financiare europene și unul de preaderare înainte! Dar din care nu au scos, nu au asimilat nici măcar 5% din cât ar fi putut. Știți cum e asta cu greaua moștenire... Știți cum e asta cu greaua moștenire, dar nici nu pot să o evit, că dacă aș fi evitat-o aș fi putut să fac lucruri haotice".
Ștefan Ilie a fost ales primar în 2020. Înainte de asta a condus comuna Luncavița, pe care a dezvoltat-o aproape exclusiv din fonduri europene. Oamenii l-au votat cu așteptări mari, dar au început să-și piardă răbdarea după un an în care pe teren nu s-au schimbat prea multe.
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "Una a fost atunci când am candidat și alta a fost când am intrat în cadrul primăriei pentru că în primul rand eu nu am găsit inventar, inventarul bunurilor publice. Adică dacă eu vroiam să depun un proiect trebuia să ghicesc că terenul ăla e al primăriei, trebuia să trec la cadastrarea lui și la inventarierea lui".
Reporter: "La vară, dacă vin ploi torențiale, o să avem din nou imaginile cu oamenii care merg cu barca prin oraș?
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "Ca să răspund sincer, sincer, sincer, da! Sistemul de canalizare al apelor pluviale la Tulcea este celebru. Dacă cauți pe televizor, vedem în centrul orașului caiciști, dar nu doar în centrul orașului este problema. Că până să ajungă apa în centrul orașului umple toate subsolurile blocurilor, inundă locuri de joacă, inundă locuri de parcare, strică mașini".
Primarul spune că proiectul era blocat deoarece proiectantul a descoperit erori în studiul de fezabilitate și a fost nevoit să vină cu soluții mai scumpe, pe care Primăria nu a fost de acord să le plăteascsă și în cele din urmă s-a ajuns în instanță.
Ștefan Ilie, primarul Municipiului Tulcea: "I-am chemat, Primăria cred că pierduse pe fond, oricum pierdeam, am reverifcat dacă este în regulă proiectul, am oprit litigiul, am scos proiectul la licitație. Perioada de realizare a lucrărilor este de doi ani. Eu sper să se realizez mult mai repede".
Cât despre dejecțiile care se varsă direct în Dunăre.
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "Anul trecut s-a reușit ca undeva un procent de 55-60% să fie deviat într-o statie de epurare".
Reporter: "Și restul?".
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "Se mai duce un rest de 35% și la momentul actual".
Reporter: "În Dunăre?".
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "Da".
Reporter: "Și cum s-a ajuns aici? Ddejecțiile din cel mai mare municipiu din județ intră în Dunăre, fix la intrarea în Deltă?".
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "S-a ajuns la această situație, pentru că nu au fost investiții făcute la timp".
Reporter: "În ce an nu o să mai fie evacuate dejecțiile din Municipiul Tulcea, în Dunăre?".
Ștefan Ilie, primarul Muncipiului Tulcea: "Sper că până la finalul acestui an să se rezolve".
Actualul primar spune că problemele cu utilitățile vin și și din cauza dezvoltării urbanistice haotice. În centrul muncipiului, într-o zonă de protecție a monumentelor istorice unde regimul de înălțime este de maximum două etaje, iată cum se prezintă situația. Pe străduțele înguste, din mijlocul vilelor ridicate în urma cu peste un secol, răsare un bloc cu opt etaje. Clădirea aparține firmei președintelui Consiliului Județean. O parte din teren era al Primăriei, care l-a concesionat firmei în 2007 prin încredințare directa contra sumei de 4600 lei pe an. Apoi, În 2013, când clădirea era deja ridicată, Primăria a vândut terenul, tot prin încredițare directă, aceleași firme a lui Horia Teodorescu.
Reporter: "Cum ați ajuns să construiți pe un teren care era și al primăriei Municipiului Tulcea?".
Horia Teodrescu, președintele Consiliului Județean Tulcea: "S-a făcut un contract de concesiune în acea vreme. Nu știu, că era al Primăriei. Probabil că s-a făcut concesiune, după care a început construcția. Nu văd care e….".
Reporter: "Ați avut contract de concesiune pe 1.000 de lei pe an și în 2013 ați primit posibilitatea prin încredințare directă să cumpărați terenul de la Primărie".
Horia Teodrescu, președintele Consiliului Județean Tulcea: "Nu știu, nu că nu stiu, poate aș spune erori și nu vreau să…".
Povestea a început în 2006, când Horia Teodorescu solicita Primăriei un aviz pentru ridicarea unui bloc cu șase etaje într-o zonă unde limita de înălțime era de maximum două etaje. L-a primit. Cu condiția să obțină și un aviz de la Comisia Județeană de Cultură. Aceasta a dat avizul, dar cu reducerea regimului de înălțime și l-a trimis mai departe pe circuit Comisie Zonale a Monumentelor. Acolo însă blocul a fost avizat tot cu șase etaje. Direcția de Cultură Constanța, în suborindea căreia se află Comisia Zonală, confirmă avizul, dar nu a vrut să ne spună numele celor care l-au dat. Pe baza acestor avize Horia Teodorescu a mai adăugat, în 2007, o mansardă, din nou aprobată de Primărie. Iar în 2011 cere și al șaptelea etaj, aprobat din nou de Primărie.
Reporter: "Cum ați ajuns să ridicați un bloc de șapte etaje, perete în perete cu un monument istoric, într-o zonă unde regimul de înălțime era P+2?".
Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea: "Cu autorizație de construcție. E autorizație de construcție, nu văd sensul întrebării. De bună credință, dar există autorizație de construcție. Am făcut o solicitare, Primăria mi-a dat autorizație de construcție, punct. Mai departe că sunt supoziții. Că mai are un etaj în plus, în minus, că mai are un etaj în minus… Se poate verifica".
L-am contactat și pe fostul primar să-l întrebam cum a ajuns să avizeze un bloc de șapte etaje într-o zonă protejată istoric.
Reporter: "Cum a fost avizat prin PUD blocul de pe Progresului 24 în condițiile în care zona era protejată istoric și trebuia prin PUZ, nu prin PUD și era regim de înălțime P+2?".
Constantin Hogea, fostul primar al municipiului Tulcea: "Dragul meu, păi eu nu mai știu exact cum s-au întâmplat lucrurile. Sunt totuși o grămadă de ani".
Reporter: "Sunt semnăturile dumneavoastră pe documente".
Constantin Hogea, fostul primar al municipiului Tulcea: "Nu numai ale mele. Acolo semnează o grămadă de oameni. Această chestiune a făcut subiectul și unor interpelări făcute de către DNA. N-a fost niciun fel de problemă".
În avziul dat de comisia zonala a monumentelor sunt totuși niste minime prevederi de bun simt potrivit cărora blocul ar fi trebuit să preia arhitectura și culorile zonei. Așa arata casa în locul căreia a fost construit blocul.
Reporter: "În avizul de la cultură spune că arhitectura parterului și mezaninului vor fi compatibile cu clădirile monument din vecinătate. Și cromatica și materialele folosite la finisajele exterioare vor fi compatibile cu regimul de protecție al zonei. Vi se par compatibilie?".
Horia Teodrescu, președintele Consiliului Județean Tulcea: "Nu sunt om de cultură. De ce îmi cereți mie să răspund la lucruri pe care…".
Reporter: "Vă cer, pentru că dumneavoastră ați făcut solicitarea avizului de la cultură".
Horia Teodrescu, președintele Consiliului Județean Tulcea: "Rețineți, eu am căpătat toate avizele. Nu numai de la cultură, de la toate instituțiile astfel încât mă forțați să dau un răspuns să judec pe cineva din spate. Proiectantul… nu văd unde a greșit investitorul la acea vreme. Nu știu cine erau aici la acea vreme, de ce au gândit așa".
Reporter: "Cromatica și materialele, finisajele exterioare sunt compatibile celalte clădiri monumente istoric și arhitectură?".
Horia Teodrescu, președintele Consiliului Județean Tulcea: "Cromatica, culoarea, dacă ne referim la partea de zugrăveală nu. Poate că și la dimensiune a geamurilor…Nu știu… Poate trebuia să mi se dea o restricție privind forma geamurilor, nu știu, nu știu...".
