”Statul degeaba”, la Agricultură. Ministerul plătește mii de angajați să se uite peste hârtiile eliberate de alți angajați
Debirocratizare! Auzim des acest cuvânt, de la toți cei care încearcă să pună mâna pe putere. Și totuși, când ajung sus, îl folosesc tot mai rar.
Așa se face că, de zeci de ani, statul român este sufocat pur și simplu de numeroasele funcții care fac posibilă birocrația.
Ministerul Agriculturii are în subordonare 17 agenții și autorități, în care lucrează peste 12.000 de persoane. Multe dintre ele sunt pe listele cu instituții care urmează să fie restructurate. Când? Cândva. Urmăriți un nou episod, al campaniei "Statul degeaba".
În Romania funcționează peste 250 de agenții, institute și companii care au menirea să ajute statul să funcționeze. În realitate însă, toate aceste instituții alcătuiesc un mecanism uriaș care ține statul pe loc, cu armate întregi de angajați plătiți din bugetul țării, cu șefi numiți și schimbați pe criterii politice.
”Nu stăm cu mâinile în sân, pur și simpu nu avem metode să intervenim”
Într-o pădure de la marginea Otopeniului funcționează ANARZ-Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducere în Zootehnie. Are 286 de angajați în toată țara, care încasează 33 de milioane de lei salarii în fiecare an. Directorul este pus în funcție de PNL.
”Activitatea principală și de prestanță națională ar fi coordonarea activității de ameliorare al animalelor de pe ... animalelor cu importanță zooeconomică de pe teritoriul României”.
Ameliorare înseamnă reproducerea controlată a speciilor. De ameliorare se ocupă însă societăți private, pe care agenția doar le monitorizează, fără să le poată trage la răspundere dacă greșesc.
Cândva, de ameliorare se ocupa statul. Chiar în spatele clădirii în care funcționează agenția sunt ruinele institutului care răspundea de înmulțirea bovinelor. S-a ales praful.
În 1989, România avea peste 6 milioane de bovine, acum avem sub 2 milioane, aveam 11 milioane de porci, acum avem 3 milioane.
”Nu putem spune că am stat cu mâinile în sân. Pur și simplu nu avem metode să intervenim. Păi și atunci, neavând metode, asta s-a întâmplat. Agenția a stat și a privit la ce se întâmplă. Altfel cum a intervenit? Ca și creștere, a creșterii șeptelului nu avem metodă”.
”Noi putem să facem propuneri către minister. Uite, domnule, s-au făcut? Nu. Din punct de vedere al șeptelului de animale, nu”.
Agenția funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii. De animale, se ocupă și Autoritatea Națională Sanitar Veterinară. Avem și Poliția Animalelor. Agenția deține baza de date cu animalele României.
”- Poliția Animalelor găsește un animal părăsit, de exemplu. El nu are cum să stabilească al cui este, de exemplu, acel animal.
- Și politia nu poate să vadă?
- Da, dar baza de lucru este la noi. Ei nu au baze de date.
- Și nu ar putea fi comună baza asta de date?
- Eu nu zic că în perspectivă nu se poate face așa. Dar în momentul de față noi avem baza de date.
- Bun, și mă duc pe câmp și găsesc un cal pierdut sau amețit pe acolo. Pe cine sun?
- Citim? Sesizez Poliția Animalelor.
- Și vine Poliția Animalelor vede și polițistul calul, poate nu merge.
- Anunță OJZ, oficiile noastre județene, venim cu cititorul, citim microcipul animalelor, introducem în baza de date și spunem acest animal este al x.
- Cine îl duce din câmp la x?
- Aici nu mai este atribuțiile noastre. În speță dispune Poliția Animalelor cu cei de la DSV”.
Agenția are 426 de clădiri și terenuri în toată țara, cu o valoare estimată la 100 de milioane de lei. Am mers la Călărași pentru a vedea cum își desfășoară angajații activitatea în teren. Oficiul județean are 5 angajați.
Pe șefa oficiului județean Mioara Maxim am întâlnit-o la marginea orașului. Pleca în control cu un coleg la o stupină aflată la mai bine de 100 de kilometri distanță. I-am însoțit.
”Îi aveți numerotați 1,2,3...”.
Au numărat stupii omului, l-au pus să le arate albinele, au făcut poze.
”Stupii sunt ok, sunt în regulă așa”.
Fermierul are nevoie de avizul agenției pentru a solicita fonduri europene. Cu o zi înainte, omul a bătut drumul până la Călărași pentru a le aminti angajaților ANARZ că le-a cerut avizul încă din primăvară. O hârtie pe care o pune în dosar alături de avizele de la alte instituții.
Mioara Maxim, șeful Oficiului Județean Călărași pentru Zootehnie: ”Adeverința pe care o eliberează agenția se eliberează în baza unei adeverințe eliberate de către primăria locală, de la registrul agricol și noi eliberăm mai departe adeverința”.
La fața locului au fost reprezentanții primăriei, direcției sanitar-veterinare, un veterinar și vor veni și cei de la agenția pentru finanțarea investițiilor. Toți complează hărți pe fermierul le pune într-un dosar. Nu se știe dacă se califică pentru finanțare.
”Reporter: N-ar putea să vină o singură instituție? Să nu vină toți? Să nu bateți 100 de km până aici?
Mioara Maxim: Nu, eu pot, noi fiecare avem părticica noastră”.
Șefa oficiului județean recunoaște că toate aceste documente s-ar putea face și online.
”- Birocrația asta…
- Asta este, dar să știți că este necesar. Oamenii trebuie să verificați. Să știe că cineva…”.
Fermierul primește o hârtie, ștampila, își pune și el stampila pe documentele prin care angajații își justifică deplasarea și decontul benzinei și ne întoarcem în Călărași, de unde șefa oficiului preia un alt coleg și se pun pe drum spre un taur care așteaptă să fie omologat.
O dată pe an se întâmplă această omologare. Și aici, fermierul merge la agenție, unde depune o cerere și un dosar cu documente. Agenția se uită pe ele și vine la fața locului.
”Dă-mi documentele. Tu du-te și verifică”.
”Să mă uit un pic și la testicule”.
Practic, reprezentanții agenției doar se uită pe documentele eliberate de alte instituții. Taurul a fost verificat mai înainte de un veterinar.
”- Adeverința asta nu poate fi eliberată și de veterinar?
- Nu. Dvs, am impresia că în unele activități, vă simt eu așa, că ne suprapunem. Nu, nu ne suprapunem”.
Se complotează o constatare, se sună la sediu, unde un angajat dă numere de înregistrare. În câteva zile se va redacta o adeverință, pe care fermierul o va lua de la sediul agenției. Birocrație.
Adrian Oros, fostul ministru al Agriculturii: ”Încet, încet, această agenție ar trebui să fie mai suplă. Ea este în metamorfoză”.
În notele interne ale Ministerului Agriculturii, agenția se regăsește pe lista structurilor care ar trebui reformate. Până acum însă nu s-a întâmplat.
Ministerul are în subordine alte 16 agenții și institute cu peste 12.000 de angajați plătiți din bugetul statului cu 1,3 miliarde de lei în fiecare an. Lor li se adaugă angajații ministerului, peste 600 de oameni și împreună alcătuiesc un aparat uriaș care-și schimbă șefii la fiecare schimbare de guvern, cu multă birocrație, funcții inutile și funcționari care fac tot posibilul să își justifice cu acte existența.
