Unul din gigantii industriei romanesti va ajunge la fier vechi. "Ne calca in picioare orgoliul national"

PRIN CENUSA IMPERIULUI PETROCHIMIC, partea a II-a. La 30 de kilometri de Onesti, aceiasi investitori rusi care au cumparat si Rafo se ocupa de daramarea celei care a fost Rafinaria numarul 8 a Romaniei: Darmanesti. Initial cumparata de acelasi Iacubov, rafinaria Darmanesti a trecut printr-un proces de faliment si a fost cumparata printr-un proces netransparent de o firma bucuresteana detinuta de omul de afaceri israelian Yoav Stern.

Firma Internaft s-a dovedit a fi un paravan pentru aceiasi evrei rusi de la Petrochemical Holdings care detin si Rafo. Dupa preluare, a intrat intr-un amplu proces de dezafectare, ceea ce probabil se va intampla si la Rafo, in Onesti. In urma au ramas tone de moloz, dar si un batal de 38 de mii de tone de reziduu, batal care apare in acte ca fiind ecologizat cu ani in urma. Utilajele lucreaza nestingherite, fara nici un mijloc de protectie, chiar daca acolo sunt substante cu potential nociv sau chiar toxic. Asa ca in Darmanesti, oamenii au schimbat lucrul in industria petrochimica pe muncile campului.

Desi am facut solicitari pentru a primi informatii de la directorul Petrochemical in Romania, Miroslav Dermendjiev, nu am primit decat insotitori informali care sa ne supravegheze fiecare miscare.

Cei care ar fi trebuit sa primeasca rafinaria Darmanesti s-au trezit ca nu mai au ce primi. Presedintele CA Prospectiuni spune ca nu a fost informata de dezafectarea rafinariei. “E o groapa cu probleme mari de mediu, au taiat tot ce s-a putut taia, pana si calea ferata au taiat-o si au vandut-o, au daramat tot, cladiri , instalatii. Moloz, caramizi, gramezi de fier contorsionat, nimic altceva, Asta e activul pe care trebuia sa ni-l dea noua.”

Citește și

Cum arata azi cea mai mare fabrica de conserve din Romania. Industria cu mii de angajati care a ajuns la fier vechi

„Păpușa de fier a lui Putin” explică propaganda Kremlinului: „Nu contează ce se întâmplă cu adevărat”

Ceea ce s-a intamplat la Darmanesti, risca sa se intample si la Onesti. La inceputul acestui an Adunarea Actionarilor de la Rafo a decis dezafectarea instalatiilor pe doua directii -valorificate ca deseuri metalice si relocarea componentelor procesarii titeiului. “Frizeaza ridicolul, ne calca in picioare orice orgoliu national, in primul rand asta am simtit”, spune Nicolae Petrisor, presedintele CA Prospectiuni. El afirma ca “buna parte din rafinaria Rafo se poate dezafecta pe module, modulele se pot reintegra si pooate functiona foarte bine. Goldovski are sarcina sa repuna pe picioare petrochimia din Rusia. Si asta este una dintre actiunile lui care se integreaza in aceasta sarcina.”

Decizia actionariatului rusesc de a taia si dezafecta Rafo a fost contestata in instanta de catre cei de la Prospectiuni, care au reusit de 8 luni sa blocheze stergerea de pe fata pamantului a rafinariei din Onesti.

Dintre toate entitatile economice de pe platforma din Onesti, singura care a ramas in picioare este Chimcomplex Borzesti, aici lucreaza peste 800 de oameni si probabil ca in timp, capacitatea de lucru se va mai dezvolta. Din 2003, Chimcomplexul este detinut de Stefan Vuza, un discret om de afaceri a carui ascensiune poate fi scenariu de film. Fost proprietar de butic non-stop in anii 90 la Buhusi, acesta s-a extins cu lanturi alimentare in Iasi.

La inceputul anilor 2000 s-a apucat sa cumpere intreprinderi, iar portofoliul controlat de catre omul de afaceri Vuza s-a extins la domenii extrem de diferite : electrotehnica, Contactoare Buzau; piese metalice - Sinterom Cluj, industria textile- Novatex Pitesti, celuloza- Somes Dej; echipamente pentru petrochimie - Uzuc Ploiesti. Pe toate le-a grupat intr-un holding: Servicii Comerciale Romane.

Chimcomplexul este un caz fericit pentru ca a supravietuit in primul rand libertatii pe care specialistii de aici au avut-o in desfasurarea proiectelor.70% din productia Chimcomplex merge la export, iar principalele piete sunt in zona : Polonia, Ungaria, Cehia si zona Balcanilor- Bulgaria si Grecia. Peste 9 milioane de euro au fost accesati din fonduri europene nerambursabile.

Directorul general, Dumitru Coman, spune ca inainte, pe platforma de la Borzesti “era o importanta colaborare si din punct de vedere al fluxurilor tehnologice. Livram produse si semifabricate catre ceilalti colegi de pe platforma, primeam de la ei diverse derivate pe care sa le procesam aici. Din pacate acest lucru nu se mai realizeaza.”.
 

Articol recomandat de sport.ro

Bye, Rangers! Ianis Hagi nu revine în Scoția. "Acord total" cu noul club