Romania la fier vechi, partea III. Cand nu fura din trenuri, hotii se orienteaza la infrastructura feroviara

Urmareste emisunea "Romania, te iubesc!" integral pe Voyo.ro

O zi de vara pe liniile CFR Marfa, in zona Triajului hunedorean Simeria. O garnitura incarcata cu fier vechi trece catre portul Constanta. Transportul e insotit de paznici inarmati cu bastoane si pistoale cu gaze, echipati pentru asalt. Cativa carutasi stau in apropiere, unul ascuns chiar langa calea ferata. Sunt jefuitorii de tren. Cand garniturile nu sunt pazite, dau atacul.

Asa arata un atac la Chitila in triaj. De cum opreste marfarul, hotii invadeaza in haite. Cand sunt luati la intrebari, suspectii devin violenti chiar si cu fortele de ordine.

Citește și

Romania la fier vechi - partea I. Culisele uneia din cele mai mari fraude: incepe cu furturile din ruine, se termina la export

La Pascani, mai multi tineri se bat cu politistii langa ruinele unui fost CAP.

Un jandarm si trei politisti sunt loviti, opriti sa isi desfasoare ancheta. In mai putin de 30 de secunde hotii de fier vechi par ca au reusit sa-I invinga.

Cand spui fier vechi in Romania spui una dintre fraudele mari ale acestei tari. Un teren minat in care investigatiile se fac prea tarziu si responsabilii rar ies la rampa. Fierul vechi e in mare parte furat si plimbat prin actele mai multor firme, in tranzactii fictive si in cele din urma ajunge la export. O tara intreaga ajunge mormane de deseuri si nimeni nu poate stopa o frauda de sute de milioane de euro anual.

In Romania sunt zeci de triaje in care mii de trenuri de marfa opresc silit. Hotii sunt atit de bine informati si organizati incat vin la furat ca la serviciu: in fiecare zi, la ora exacta. Rabdatori, s-au obisnuit cu intarzierile marfarelor si asteapta sosirea vagoanelor pline, din care sa fure rapid.

Triajele Ploiesti - Prahova, Titu- Dambovita, Otelul Rosu - Caras Severin sau Movileni -Galati ori la Fetesti in Constanta sau chiar Chitila, langa capitala, sunt celebre pentru atacurile fulger.

In Ploiesti, pe strada Podul cu Trei Guri se fura cu cinci maini. Langa liniile de cale ferata se aduna la sapte dimineata o armata de tineri

E alerta maxima, fiecare isi ocupa locul strategic. Suntem in cartierul marginas Mimiului, intr-o zona cu restrictie de viteza, inainte de Gara Ploiesti-Sud. E asteptat un tren plin cu sarma. Doi tineri s-au urcat pe o pasarela, sa vada daca garnitura va fi insotita de agenti de paza, in timp ce la marginea strazii e adusa o caruta. Trenul isi face aparitia, insa in acelasi timp vin in patrula si agentii de la Politia Transporturi. Planul de atac e astazi dejucat. Supararea e pe masura.

Rromii din zona se folosesc de minori, pe care ii trimit pe trenuri. Daca sunt prinsi, nu raspund penal.

L-am abordat pe unul dintre tineri, care recunoaste de fata cu politia cum participa la atacurile asupra marfarelor.

"Fur sefu ca mi-e foame. Ma urc, stau pe colturi si arunc jos".

Fix in aceeasi zona acum 4 luni un minor a fost impuscat in cap, cand incerca sa fure fier dintr-un tren. Cu doua saptamani inainte, un alt tanar s-a electrocutat, intrand in arcul electric de deasupra vagoanelor.

Un alt fief celebru al atacatorilor e la Chitila. Anul trecut, 64 de focoase pentru rachete militare au disparut in conditii misterioase, dintr-un tren pazit cu pustile, de jandarmi. Componentele au plecat din fabrica de armanent de la Zarnesti si urmau sa ajunga la o unitate din Bulgaria. La ultima verificare a garniturii inainte de a trece granita, in statia Giurgiu Nord, cineva a descoperit ca sigiliile unui vagon au fost rupte iar incarcatura se evaporase. Anchetatorii au crezut ca ar fi fost un furt la pont, insa doua zile mai tarziu au avut o mare surpriza: "A facut acolo o hazna, o groapa, si acolo le-a gasit pe focoase".

Iar cand nu fura din garniturile de tren, bandele de hoti se orienteaza la infrastructura feroviara. In februarie, la Simeria, o grupare de sase indivizi a fost anihiliata. Au fost prinsi cand incercau sa duca la fier vechi componente valoroase, sustrase de la osiile vagoanelor si de la macazuri.

Ei sunt haiducii cailor ferate, cei care ajung sa dicteze mersul si paralizeaza traficul feroviar ori de cate ori dau lovitura.

Acestea sunt insa furturile mici. Adeveratele tunuri sunt infractiunile economice de pe urma afacerilor intre centrele mici si marile depozite de colectare. 80 la suta din comertul cu fier vechi este derulat la negru, fara acte, fara taxe si impozite. Marile depozite apeleaza la firme fantoma pentru a scoate fierul din tara. Sute de milioane de euro ajung illegal in buzunarele unor patroni, prin tranzactii fictive. 

La Strehaia in Mehedinti, Sintesti in Ilfov, Sarulesti in Calarasi sau Ivesti, in Galati s-au ridicat palate si s-au facut averi din afacerile cu fier derulate doar pe hartie.

 Politia descinde in astfel de zone odata la 4 luni. Interventiile au loc cu zeci de mascati si ofiteri cu acoperire, pentru ca suspectii evazionisti devin periculosi cand sunt deranjati.

Un process complex are loc in aceste zile la Galati. Pe rolul Tribunalului e un dosar cu peste 5 mii de pagini. Protagonisti: 22 de barbati si femei din Localitatea Ivesti.

In acesta comuna sunt in jur de o mie de firme care teoretic fac afaceri cu fier. Doar pe hartie. O mare parte dintre patroni, inculpati in dosare penale de evaziune fiscala, sunt cercetati acum, dupa ce ani la randul si-au cladit proprietati uriase.

La Ivesti e paradisul palatelor cu turnulete si multe etaje, cu gospodarii pavate cu marmura si intesate cu masini de lux. O parte dintre bolizi au fost deja confiscati de autoritati, dupa ce procurorii au stabilit ca aici ar functiona o retea de crima organizata, cu o strructura piramidala, de tip mafiot.

Reteaua era condusa de Istrate Stanescu zis „Bran" sustine acuzarea, care avea in subordine un fiu si doi gineri. Acestia la randul lor aveau in subordonare alte 18 persoane.

Prejudiciul se ridica la 5 milioane de lei, rezultat din afacerile derulate prin 26 de firme, de pe urma carora inculpatii au obtinut venituri aproape 5 milioane de euro, in doar cativa ani.

Daca Fiscul vaneaza activitatea depozitelor mici, companiile mari, care taie si colecteaza deseuri feroase intra rar in vizorul autoritatilor, anchete incep tardiv, cand nu mai gasesti nici fier nici actele din arhiva. Filmati pe ascuns, jucatorii mai mici, cercetati pentru evaziune, spun ca investigatiile se opresc intotdeauna la esalonul doi si nu ating firmele mamut din domeniu, desi acestea ar comanda si sustine fenomenul infractional din piata fierului.

Schema evaziunii e simpla, dar lantul implica mai multe societati comerciale. Totul pleaca de la proprietarul sau lichidatorul unei fabrici, care face licitatie pentru vanzarea a 10 mii de tone de fier, si in realitate taie si vinde 20 de mii de tone. Adica 10 mii de tone vandute la negru iar banii se impart intre toti cei implicati in licitatie.

Cele 20 de mii de tone sunt cumparate de un depozit mare care face colectare si valorificare. Acest depozit va avea in stoc o cantitate de doua ori mai mare decat in acte si are nevoie sa „albeasca" in acte deseurile. Apeleaza la 10 firme fantoma, care ii vand pe hartie fiecare cate o mie de tone. Aceste firme au fost infiintate special pentru a sprijini activitatea companiilor mamut si apartin in general unor indivizi care se imbogatesc peste noapte. Ei accepta sa taie facturi pentru livrari fictive de fier, primesc un comision din valoarea marfurilor tranzactionate. Cele 10 firme raman cu datoriile catre stat - impozit si TVA. In cele din urma se inchid.

Pentru a demonstra buna credinta, depozitele mari fac viramente bancare catre reprezentantii firmelor fantoma, ca si cand ar fi cumparat fier in realitate. Firmele fantoma scot banii cash de la banca si ii returneaza depozitului, mai putin comisionul, cam un sfert din valoarea marfii. Asa obtin depozitele documente pentru marfa la negru.

Firmele fantoma sunt inregistrate si autorizate de Agentia Pentru Protectia Mediului, care da avize pe banda rulanta, in ideea ecologizarii tarii, fara ca sa verifice in prealabil si daca societatile respective au punct de lucru existent. Asa se face de exemplu ca o firma cu sediul intr-un palat cu turnulete din Sintesti figureaza cu punct de lucru in Bucuresti, pe strada Pargarilor, in sectorul 2. Doar ca la fata locului e un magazin pentru materiale de constructii, nicidecum pentru deseuri feroase.

La Ivesti in Galati, toate rudele celor inculpati lasa sa se inteleaga ca reteaua ar fi mult mai mare iar sefii nu sunt cei pe care procurii ii cerceteaza

Fara camera de filmat, localnicii ii dau in vileag pe capii afacerii.

"E Bulibasa, il stie si politia. Nu are niciun dosar. Murim crapam si asta numai Dumnezeu stie de sus".

Bulibasa la Ivesti e Cezar Stanescu. Liderul comunitatii nu apare insa oficial in niciun dosar penal. Caldararii din comunitatea sa povestesc despre afaceri cu „paravan", pe care Bulibasa si rudele sale apropiate le-ar derula prin intermediul unor alte persoane.

"A facut case, masini, aur, a facut, pe ei a facut. Si nu una, zece firme".

Destainuirile privesc si sferele de influenta la care Bulibasa ar avea acces.

L-am cautat pe Bulibasa, la Ivesti. Mai repede numeri turnuletele de la toate palatele, decat sa il gasesti.

Toti ii stiu de frica, insa in cele din urma l-am gasit.

Cu mana pe inima Bulibasa se jura ca nici el nici rudele apropiate nu au afaceri ilegale cu fier.

"Fac cazane de tuica, altul mai are un butic, altul cu o afacere, cu ce poate sa traiasca orisicare. Ce vedeti nu sunt nici casele terminate. Pe dinauntru nu are cine stie ce, sta intr-o camera", spune cezar Stanescu, Bulibasa din Ivesti.

Fara sa stie ca sunt filmati, rromii spun ca Bulibasa are relatii sus-puse, la Bucuresti.

Pana in anul 2000, Victor Paul Dobre a fost prefect de Galati. Si ulterior ministru la administratie si secretar de stat in relatia cu prefecturile. Institutiile care pana in noiembrie 2011 autorizau functionarea firmelor care fac afaceri cu deseuri feroase. Pana acum fostul ministru nu a fost implicat in vreo ancheta pe acest subiect si nu exista dovezi care sa sutina afirmatiile romilor din Ivesti.

Si la Grajduri, in Iasi, o ancheta inceputa in mai anul acesta continua si astazi. Politistii inca pregatesc dosarul conform caruia o retea de 40 de persoane a prejudiciat statul cu aproape 4 milioane de euro. La descinderi, familiile suspectilor au trecut direct la blesteme si atacuri in forta.

Ofiterii, paziti de aproape 200 de jandarmi echipati ca pentru razboi, au cautat acte si chiar depozite de bani, pentru a dovedi o afacere murdara de proportii.

Suspectii au deschis 14 firme, din care 3 mai importante: Palas Mondial, Alpacino sau Pantera Impex. Firmele nu erau pe numele principalilor suspecti, ci pe ale unor rude indepartate sau ale vecinilor. In acest caz firmele operau transferuri fictive de bani, cerand apoi statului returnare de TVA, practic 24 la suta din pretinse afaceri pe picior mare.

Capii afacerii prin care s-au strins astfel averi fabuloase sunt supranumiti Lantul, Diamantul si Ferma. Anchetatorii spun ca indivizii preferau sa ridice de la banci cate 5 - 7 milioane de lei, bani gheata, si ii pastrau acasa, pina sa-i investeasca mai departe.

Curios este ca pina acum oficialii nu s-au mirat cum acest clan, care pe vremea lui Ceausescu traia in bordeie si vindea cazane a facut peste noapte profituri uriase.

La 500 de km distanta, in Gorj, un alt lider al romilor a intrat in vizorul autoritatilor, tot pentru infractiuni economice

Ninel Potarca, poreclit de apropiati „Obama de Meteor", este presedintele Oamenilor de Afaceri Romi de la noi.

A fost singurul rrom candidat la Presedintia Romaniei, in 2009, cand mergea sa-si depuna candidatura in trasura cu mare alai.

In 2012, il gasim cu o mare problema. Incearca sa intre in propriul motel, la Tismana, unde a investit deja cateva sute de mii de euro, iar acum priveste la vegetatia abundenta care i-a invadat proprietatea. N-a apucat sa-l inaugureze, pentru ca a fost pus sub sechestru. Este acuzat de evaziune fiscala in mai multe afaceri cu fier vechi.

Conform Directiei Anticoruptie, inculpatul Ninel Potarca, administrator al firmei Siatra Prod SRL, ar fi incheiat tranzactii fictive cu o firma din Ramnicu-Valcea - SC Silnef SRL, careia i-ar fi vandut fier doar pe hartie. Siatra Prod a ramas sa achite statului 18 milioane de lei, din care 8 milioane TVA si 10 milioane impozit pe profit. Ca sa scape de aceste dari, Siatra Prod a procurat facturi de la zeci de firme fantoma, pentru diverse cheltuieli. Apoi a fost bagata rapid in faliment, desi in anii 2000 ocupa prin cifra de afaceri locul I pe toata România, in Topul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, la sectiunea comert. Ninel Potarca s-ar fi ales cu peste 4 milioane de euro.

Acum o mare parte din patrimoniul firmelor sale este sub administrarea unui lichidator judiciar. Risca sa ramana fara motel si alte proprietati importante, pentru ca apare in mai multe dosare de evaziune fiscala.

La Arad combinatul a fost demolat, fierul a ajuns la export, iar Ninel Potarca a cam pierdut numarul dosarelor penale pe care le-a avut incepand din 2000 incoace.

In 2009 candidatul la Presedintie Ninel Potarca venea in campania electorala cu ideea unei legi prin care „sa stearga toate datoriile cetatenilor catre stat". A sustinut ca romanii nu isi pot plati impozitele si au nevoie de o amnistie fiscala temporara.

Si daca in 2012 afacerile cu fier sunt deocamdata blocate de instantele de judecata, Ninel Potarca s-a reprofilat. S-a lecuit sa faca firme pe numele sau si si-a deschis o televiziune, pe numele unei cunostinte din Targu-Jiu. Modereaza talk-show-uri si din cand in cand interpreteaza cantece tiganesti.Iar emotiile platoului TV par mai mari decat cele produse de anchetele penale.

Cat timp litigiile treneaza in instanta, pe piata retrocedarilor si in zona marilor platforme industriale planurile de a scoate fierul continua. Un domeniu in care se taie si autorizat, dar in urma unor desfasurari suspecte de evenimente. Am prezentat pe larg intr-una din editiile anterioare ale „Romania Te Iubesc" modul in care fabrici intregi se vand la bucata. Colosi industriali au intrat in lichidare si au fost licitati la preturi de nimic, dupa care noii proprietari i-au vandut la kilogram.

Si daca tara e taiata contracronometru, un proces privind infractiuni economice, cu expertize si contraexpertize contabile poate dura si un deceniu. Patronii societatilor vizate se pot „acoperi" cu acte doveditoare si nu de putine ori procurorii se impotmolesc sa dovedeasca vinovatia inculpatilor.

Firmele se inchid inainte sa vireze TVA-ul si impozitele la stat, ori sunt vandute catre persoane sarace, dispuse sa preia societati comerciale cu datorii uriase.

Deseuri aproape un miliard de euro ies anual din Romania cu TIR-ul, trenul sau vaporul. Sute de milioane de euro se plimba prin facturi si chitante care mascheaza o evaziune uriasa. In jurul nostru, in fiecare zi dispar munti de fier taiat si vandut bucata cu bucata. O comoara pe care n-am stiut si nici acum nu stim cum sa o pastram.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă