O nava care trebuia sa ajunga la fier vechi descopera acum zacaminte de gaze in Marea Neagra si prezice cutremurele
LABORATORUL DIN MAREA NEAGRA. Vom cunoaste povestea ultimei nave din flota de pescuit oceanic: Mare Nigrum, un laborator plutitor care ar putea rivaliza cu ambarcatiunile de cercetare similare din tari cu traditie.
Suntem in largul Marii Negre, pe ultima nava activa aflata sub pavilion romanesc. Ultima nava din fosta flota de pescuit a Romaniei, dar si singura ambarcatiune de cercetare stiintifica de acest calibru din Marea Neagra.
Vaporul a fost proiectat sa pescuiasca in Vestul Africii sau in largul coastelor inghetate ale Labradorului, iar acum, aproape de pensie, se incapataneaza sa reziste istoriei adunand date importante pentru dezvoltare in Marea Neagra. Permanent are un echipaj de 25 de marinari, oameni trecuti prin multe furtuni. In functie de specificul fiecarei misiuni, la bord se imbarca cercetatori: geologi, geochimisti, biologi sau fizicieni.
Dupa mai bine de 44 de ani de cand a fost lansata la apa, Mare Nigrum este un laborator plutitor de 82 de metri, iar rezultatele pe care le culege din adancurile marii sunt utilizate pentru a cunoaste marea noastra, dar mai ales, ce se afla pe fund, la mari adancimi.
Gheorghe Oaie este directorul institutului national ce opereaza Mare Nigrum. „Orice tara cu iesire la mare are nevoie de cercetare marina. Romania avea nevoie, pentru ca deja existau niste perspective serioase in ceea ce priveste partea de resurse minerale din domeniul marin, inclusive energetice”.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina – GeoecoMar - a fost infiintat in 1993. Mare Nigrum este considerata o instalatie de nivel national si una dintre piesele cele mai importante ale institutului. In clipa de fata, aproape 70% din proiectele pe care le deruleaza GeoecoMar sunt proiecte externe. In ultimii ani au reusit sa atraga fonduri europene pentru cercetare de milioane de euro , dar si contracte cu companiile care exploreaza gaz si titei in adancuri.
Nava are o poveste de 44 de ani. A facut parte din flota romaneasca de pescuit oceanic, a fost una dintre cele 55 de nave ale Intreprinderii de Pescuit Oceanic. Comandantul Constantin Paiu este pe mare din acelasi an in care nava a fost lansata la apa, in 1971. Batranul "lup de mare" a vazut toata lumea. Pe atunci Mare Nigrum se numea "Somesul' si producea intr-un voiaj 540 de tone de peste congelat si 70 de tone de faina de peste care se utiliza in diverse industrii.
Nava a avut noroc si nu a ajuns la fier vechi sau pe mana unor armatori straini. In 1993 a fost donata Ministerului Educatiei si asa ajuns la GeoecoMar. A fost nevoie insa de ani de zile pentru a transforma Somesul, aproape o epava, in Mare Nigrum, o nava de cercetare competitiva. Abia in 2003 a revenit la apa.
In Marea Neagra, mai exista o nava bulgareasca de cercetare, dar e mult mai mica. Mare Nigrum are 82 de metri lungime si 13,6 metri latime. Toate instalatiile au fost readaptate sau inlocuite pentru transformarea in nava de cercetare geologica si ecografic. Transformarea a durat aproximativ 12 ani de zile. Romania nu-si permite sau nu vrea sa-si permita o nava noua, asa ca cercetatorii s-au adaptat. Una dintre marile provocari de pe Mare Nigrum a fost remotorizarea. O echipa din Olanda a venit si a instalat la bordul navei un motor nou care le-a inlocuit pe cele doua propulsoare obosite de timp. Consumul s-a redus intre 40 si 50 la suta.
Vlad Radulescu este geofizician. A lucrat la un institut al Academiei Romane, dar si in mediul privat. El se ocupa cu sistemul care aduna date seismice si inregistreaza structura geologica de adancime. Nu e vorba doar de cutremure, ci si de punerea in evidenta a unor eventuale pungi de gaz.Pentru 2015 sunt programate 4 iesiri pentru a realiza seismologia, identificarea structurilor geologice si cartografierea fundului Marii Negre. Multe companii private sunt interesate, mai ales cele din domeniul petrolului si gazelor.
Unul dintre proiectele cele mai importante desfasurate de cercetatori a fost instalarea unor balize in largul coastelor romanesti si bulgaresti. Balizele inregistreaza 24 de ore din 24 si pot preveni cu cel putin 15 minute orice incident regretabil. Mentenanta la ele se face impreuna cu scafandri. Centrul national de monitorizare si alarmare la alarme marine este instalat printr-un proiect european transfrontalier si este de departe cel mai bun din Marea Neagra si Marea Mediterana.
Adrian Teaca a venit la studii din Republica Moldova si a ramas cercetator la GeoEcoMar. El spune ca poluarea de la inceputul anilor ’90 s-a redus, fara insa ca fauna sa ajunga la maximul atins in anii ’60-’70, atunci cand au fost facute primele cercetari stiintifice. Libertatea de a veni cu idei si propuneri, dar si atmosfera prietenoasa atrage inca cercetatori pe Mare Nigrum.
Institutul de geoecologie are un proiect ambitios la nivel European - un centru care sa studieze sistemul Dunare, Delta Dunarii si Marea Neagra. Proiectul propus Comisiei Europene este de anvergura laserului de la Magurele si a intrat pe o lista scurta alaturi de alte proiecte continentale.
Marea Neagra reprezinta o resursa care asteapta si trebuie sa fie valorificata, o bogatie cu un potential pe care cercetatorii il definesc acum si il pregatesc pentru initiativele economice. In largul marii, cercetarea romaneasca da sperante. Ambitia si dedicatia unor oameni de stiinta a reusit sa readuca la apa o nava al carei viitor era la fier vechi si sa faca din ea un laborator plutitor competitiv la nivel European: Mare Nigrum, vapor deasupra caruia se ambitioneaza sa future tricolorul.
