Cum a ajuns prejudecata ca romanii sunt hoti si cersetori pana in tara lui Mos Craciun. "V-au furat banii parlamentarii"

CITITI SI:

-► ROMANIA SCANDINAVA. Tara unde copiii nu sunt ai parintilor, ci ai statului

-► ROMANIA SCANDINAVA. Povestea unei familii romanesti in tara cu cei mai fericiti copii din lume

ROMANIA SCANDINAVA, partea a VI-a. A fost cercetator in Romania, dar a cunoscut performanda mondiala in Finlanda. Un fizician plecat in anii 2000 din mediul academic de la noi este azi in elita mondiala a cercetatorilor.

Citește și

Tara unde copiii nu sunt ai parintilor, ci ai statului. Cosmarul prin care trece o mama din Romania dupa divort

Finlanda are o suprafata de aproape 2 ori mai mare ca a Romaniei, dar e locuita de doar 5 milione de oameni. Totusi este un stat care functioneaza extrem de bine, si asta pentru ca totul in Finlanda se bazeaz pe eficienta. Finlandezii au numeroase resurse in ce priveste mineritul, sau lemnul, insa in ultimii 20 de ani au pariat enorm pe tehnologie. Pun accent pe succes in domeniul high-tech, pe productia de dispozitive electronice si nu in ultimul rand, pe o cercetare aplicata, din care sa rezulte descoperiri care ca fie exportate cu succes in toata lumea.

El este un tinar care lucreaza intr-o companie specializata pe productia de dispozitive medicale, in orasul Tampere. Firma se afla intr-un parc industrial, cu hale imprastiate prin padurea de langa oras. Are parteneriate cu companii din Statele Unite, iar tinarul finlandez are colegi care se ocupa de divizia de cercetare, din firma. Aici sunt intr-o camera alba, o incapere in care aerul are o puritate de 99,99%, si unde se obtin laseri ultraperformanti, pentru medicina viitorului. Directoarea este romanca, Anca Guina, si explica: "Sunt laserii pentru tratarea cancerului. Livreaza lumina, care se aplica pe un anumit medicament, introdus in corpul pacientului cu cancer, si in momentul in care este iluminata substanta chimica, elimina anumite molecule care omoara doar celulele canceroase."

Anca Guina este pitesteanca si a absolvit un master in afaceri in Finlanda. Spune ca orasul Tampere are 3 universitati, la fel cum au si orasele Turku si Tampere, unde sunt atrasi studenti din toata Europa, dar si din America Latina. Anca spune ca in compania unde si ea este actionar, au lucrat si doi cercetatori romani, mutati de curand in Marea Britanie. Povesteste ca finlandezii sunt rabdatori cand vine vorba de cercetare si investesc masiv, chiar daca nu intotdeauna au rezultatele scontate. In cazul laserilor pentru tratarea cancerului exista si o puternica opozitie din partea marilor producatori de medicamente de peste ocean.

Anca este casatorita cu Mircea. Pe el l-am gasit la Universitate, unde e profesor doctor in fizica, dar si cercetator, specializat in optoelectronica. Preda, studiaza, merge la congrese din toata lumea si are un program foarte incarcat. Vine la serviciu si in weekend, pentru ca e implicat in mai multe proiecte, ajutat de asistentii sai. Mircea conduce un Centru de Cercetare in Optoelectronica deschis in 2000. Nu a fost infiintat doar pentru prestigiul Universitatii, ci ca sa atraga mue fonduri, dar mai ales sa importe creiere. Institutia face profit in fiecare an din descoperirile facute de specialistii adunati din toata lumea.

Ca sa aduca bani, centrul a beneficiat de multe investitii. A fost dotat nu cu unul, ci cu 5 reactoare nucleare, iar multe dintre rezultatele cercetarilor se concretizeaza in numeroase aplicatii pentru telecomunicatii, medicina ori domeniul militar. In prezent Mircea lucreaza la un dispozitiv pe baza de lumina galbena, care sa inoveze domeniul medical.

"De ce este lumina galbena importanta pentru medicina? Pentru ca hemoglobina are un maxim de absorbtie in acest spectru de lumina. De exemplu poti sa realizezi tratamente sau interventii clinice unde ai un efect foarte localizat. Numai acolo unde trebuie, unde exista sange sa zicem. Una dintre aplicatii e pentru chirurgia pe ochi”.

Se stie ca Finlanda are cel mai bun sistem educational, cu metode iesite din tiparele obisnuite, in scoli si gradinite. Nu are universitati de prestigiu, dar aplica inca din anii 60 o strategie bazata pe atragerea de tineri destepti. Numai in facultatile tehnice sunt anual peste 20 de mii de stundeti si majoritatea sunt cooptati in cercetare. Iar Ministerul Educatiei finlandez are o agentie aparte, care administreaza fonduri din bugetul national, si unde au prioritate proiecte cu potential de export in lumea larga.

Statisticile autoritatilor finlandeze arata ca mai bine de jumatate din populatia cu varsta intre 25 si 64 de ani e prinsa intr-un program de scolarizare, in fiecare an. Fie ca e vorba de pregatire la locul de munca, de reconversie profesionala, de sprijinul imigrantilor sau de studenti la distanta, statul incurajeaza studiul, pe parcursul intregii vieti, mult dupa intemeierea unei familii. Iar asta ii disciplineaza pe oameni si ii face eficienti.

Multi tineri romani care ajung in Finlanda vor sa devina profesori. Aceasta suceveanca face sociologie, si doreste sa lucreze cu copiii. Singurul deranj la Helsinki, il reprezinta noptile cu multa lumina, vara. A invatat deja limba finlandeza, la fel cum a facut si prietena ei, Oana. Si ea poate ajunge dascal, intr-un sistem educational care este prioritar in Finlanda. E si mama si studenta si sustine ca statul a stipulat prin lege, ca fiecare copil e un bun al societatii, si nu al familiei. Iar dascalii iau de cele mai multe ori aproape in totalitate rolul de parinte, in educatia celor mici.

Oana Goudali: "Ei investesc in fiecare an cel putin 8 mii de euro pe an. Ori ei considera fiecare copil o investitie, si pur si simplu un bun pe care statul il are."

Oana spune ca statul ii ajuta pe tineri, platind o parte din cheltuielile cu cazarea si studiile, dar le cere sa-si achite cu strictete toate darile, altfel risca enorm. "Ti se da absolut orice, dar absolut orice! In momentul in care nu ti-ai platit o factura de 1 euro, intri in lista neagra si timp de 5 ani, toata lumea iti intoarce spatele."

Annual in Finlanda sunt inregistrati 12 mii de studenti straini, si mai bine de jumatate raman ulterior sa profeseze in sistemul privat din tarile scandinave. Unde in ultimii ani au fost deschise multe filiale ale unor companii americane si japoneze. In nordul Suediei gasesti serverele de la Facebook, iar in Finlanda, companii care produc utilaje agricole si forestiere. Si unde e nevoie de tot atata inteligenta, cat si forta de munca bruta. Finlandezii au inteles ca un import masiv de materie cenusie le aduce faima si capital. Iar exponentii elitelor sunt trimisi pe bani frumosi, pe la conventii si conferinte din toata lumea, ca sa fie in pas cu tehnologiile viitorului.

Sistemul educational finlandez incurajeaza copiii sa aiba de foarte mici, cat mai multe hobby-uri. Asta ar trebui sa combata in timp si eventuale depresii provocate de viata fara mult soare, si traiul izolat, in regiunile nordice. E un mod de viata preluat si de adulti, iar Mircea spune ca atunci cand paraseste laboratorul, se ocupa de propria gradina, aflata nu langa casa, si intr-o zona special amenajata in afara orasului.

“Este singurul hobby pe care mi-l pot permite, la programul meu, am incercat si la sala dar mi-am intrerupt abonamentul, aici vii cand poti, faci ce vrei, faci ce iti place, si te ajuta destul de mult sa te detasezi de restul. Uite aseara am venit dupa o saptamana in Germania si am lucrat de la 6 seara pana la 12 noaptea. Ma ajuta noaptea."

A adus in gradina finlandeza hrean si usturoi romanesc, din locurile natale, langa Turnu -Severin, in judetul Mehedinti. Acolo isi duce fata si baiatul in fiecare vara si ii plimba cu salupa pe Dunare, la Cazane. Roman cu radacini la tara, i-a educat ca viata din Finlanda nu inseamna numai tehnologie si statul la calculator. In fiecare weekend le face program la gradina.

Au gasit o natiune activa, si un stat care investete in inteligenta . Finlanda a pariat pe studiul si priceperea unor romani si le ofera toate conditiile pentru perfomanta. E un parteneriat in care si omul, ca individ, si societatea au de castigat. Doar ca de multe ori, increderea acordata de state civilizate, e resplatita cu multe fapte rusinoase. La fel ca in multe alte tari unde au ajuns si traiesc romani, si in Finlanda imaginea oamenilor de succes e afectata de conationali care vin chititi sa speculeze sistemul si sa comita ilegalitati. Prima categorie vede potentialul urias in domeniul stiintei, cercetarii si al educatiei in general, in timp ce pentru a doua categorie, societatile nordice pot fi considerate paradisul hotilor. State cu totul la vedere, au inlaturat saracia dar devin terenul unor furturi uimitoar. Faptele ilegale ajung in presa mult mai repede decat apar descoperirile si cercetarea din universitati.

Un tanar aflat pe strazile din Helsinki la ore tarzii, intr-o zona cu pub-uri si multa aglomeratie, se jura ca nu fura, dar a fost la un pas sa fie racolat de o banda de hoti. "Astia daca furi, iti da drumul politia. Mi-e frica de copii, ca asa sunt hoti peste tot…"

Oameni atenti la lucruri si locuri frumoase, nu si la propriul buzunar, pentru ca in mod normal, nu ar avea de ce. Petrec si beau de multe ori peste masura, si atunci intra in vizorul hotilor. Cei mai indemanatici sunt cei cu cetatenie romana., care ii vizeaza pe tineri, cand ies dupa o noapte petrecuta la club. Un roman din Helsinki, care a locuit pe strazi si a avut de a face cu conationali care comit ilegalitati, explica usurinta cu care sunt deposedati finlandezii de bunurile lor.

Acest roman a castigat increderea unei companii finlandeze, iar astazi are pe mana cheia de la cateva sute de locuinte, in care poate intra oricand. Firma pentru care lucreaza se ocupa cu reabilitarea termica a blocurilor, proces in care multi locatari isi parasesc apartamentele, pe durata santierului. Lasa totul impachetat, ca muncitorii sa nu fie deranjati.

Finlandezii si suedezii sunt obisnuiti sa nu duca grija propriilor bunuri, pentru ca traiesc in societati care eliminasera furturile. Seful de santier a vazut la televizor problemele create de unii dintre imigrantii romani, dar, spune ca pana la proba contrarie, acorda aceeasi incredere totala tuturor subalternilor sai.

Romanul de pe santier nu mai are de a face cu hotii de pe strazi, dar stie in ce conditii au loc cele mai multe furturi. "Vinerea sambata e jale. Se fura ca in codru. Astia beau pana fac pe ei. Si romanul ii face si a plecat."

Se stie ca in tarile scandinave oamenii consuma mult alcool, si nu-si mai amintesc de multe ori ce au facut in noaptea anterioara. Petrecaretii sunt de-a dreptul socati si nu reactioneaza nici macar atunci cand furtul din buzunare se intampla sub ochii lor, in mijloacele de transport in comun.

La gara din Helsinki nu e zi in care sa nu gasesti tineri romani, care chipurile, vand ziare si reviste, ajutati de o asociatie finlandeza. Au ajuns in Finlanda dupa ce initial au fost in Danemarca si Suedia. Povestesc ca in Helsinki sunt mai putini hoti decat in alte capitale scandinave, pentru ca politia intervine brutal si le gaseste nod in papura, ridicandu-i periodic de pe strada.

Autoritatile finlandeze au destule probe, pe camerele video. In care bandele romanilor iuti de mana sunt filmate in actiune, in multimea de trecatori. Politistii sufla si-n iaurt, iar metodele de furt sunt prezentate pe larg in programele de stiri. Iar imaginea rusinoasa cu hotii de buzunare e completata si de cersetorii cantareti. Un pensionar din zona Moldovei spune ca a venit in Finlanda dupa fiul sau, care i-a spus ca ar putea castiga frumos, cu acordeonul pe strazi. Intretimp baiatul a ajuns la inchisoare, pentru un viol. Tatal sustine ca vrea sa stranga bani ca sa-si cumpere bilet la autocar, ca sa revina in Romania.

Vorbesc despre o viata de caine, dar la fel de adevarat este ca niciunul nu s-a plans autoritatilor finlandeze, in vederea repatrierii. Unul dintre cei care canta pe strazi sustine ca imaginea proasta a Romaniei ar fi ajuns in Finlanda inaintea lor, din pricina coruptiei din tara. "Au zis asa, voua v-au luat banii ministrii vostri, ca i-a dat aici la televizor, ca ne-au furat banii parlamentarii, ca a vazut ca i-a bagat in puscarie pe toti."

Finlandezii sunt oameni mai reci si mai distanti decat celelalte popoare scandinave. Si dupa ce i-au vazut pe romanii care fura si cersesc pe strazi, ii catalogheaza dur pe ceilalti conationali care merg la studii sau sa lucreze corect. Geta vine din Timis si a locuit in orasul Oulu, din nordul tarii, unde spune ca oamenii sunt rasisti cand aud de romani. "Cel putin in Oulu am avut experiente in care lumea se uita la mine un pic ciudat si am avut probleme in sensul ca toata lumea credea ca sunt rroma."

Vestea ca romanii sunt un popor de cersetori ajunge pana sus, in Laponia. Romancele cu mana intinsa au mers pana in tinuturile vesnic albe, ale lui Mos Craciun. Unde multi finlandezi reactioneaza vehement. “De ce cersesti pe strada daca zici ca esti turista? Pleaca de aici! Esti turista? Daca esti turista si cersesti o sa chem politia!"

Cersetoria nu este interzisa in Finlanda, cum nu este nici in restul Scandinaviei. Iar sesizarile finlandezilor deranjati, nu fac decat sa duca la frustrari mai mari, in societate, pentru ca politia nu aplica amenzi, iar cersetorii revin.

Statul finlandez incurajeaza fiecare minoritate sa sprijine integrarea imigrantilor, pe principiul "ajuta oamenii din tara ta, ca sa te ajuti pe tine". Reprezentantele unui ONG pentru promovarea romanilor la Helsinki sustin insa ca putini din comunitatea romaneasca au incercat sa ii ajute pe cersetorii de pe strazi.

Romania e asociata cu femeile cu mana intinsa, pe strazi, si barbatii care le iau seara cu masinile, de la trotuare, ca sa le readuca in dimineata urmatoare. Finlandezii suparati au inceput sa li se adreseze pana si in limba romana. "Nu cersiti!”

Imaginile postate pe internet si pe retelele de socializare din Finlanda prezinta barbati dubiosi, care muta dinttr-o masina in alta aparatura electronica, ori stau si pandesc prin parcarile de la hipermarcheturi. Sunt numiti "Mafia Romaneasca", iar finlandezii care ii filmeaza isi anunta semenii sa nu le dea bani, pentru ca falsii cersetori au bani de chirie si masini. Nu toti cei care fura si cersesc in Finlanda sunt rromi, asa cum nu toti romii care ajung acolo, sunt implicati numai in actiuni ilegale. Dar Nordul Europei nu ne vede cu ochi buni, cat timp turismul si migratia dinspre Romania sunt asociate cu cersetoria, furturile, si retelele mafiote.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale