Povestea unei familii romanesti in tara cu cei mai fericiti copii din lume. "O sa fiu recunoscator toata viata statului finlandez"

CITITI SI:

-► ROMANIA SCANDINAVA. Cum a ajuns prejudecata ca romanii sunt hoti si cersetori pana in tara lui Mos Craciun. "V-au furat banii parlamentarii"

-► ROMANIA SCANDINAVA. Tara unde copiii nu sunt ai parintilor, ci ai statului. Cosmarul prin care trece o mama din Romania dupa divort

ROMANIA SCANDINAVA, partea a IV-a. Romanii din Finlanda traiesc intr-o societate la mare distanta de cea romaneasca. Tara le ofera multe oportunitati si un trai civilizat, dar nu toti imigrantii se pot integra usor.

Tarile nordice aplica de mai bine de un deceniu strategii pentru atragerea de imigranti. Sunt pachete de masuri menite sa incurajeze in special persoanele tinere. Finlanda are doar 5,5 milioane de locuitori, si cea mai mica densitate a populatiei, din Uniunea Europeana. Dar sunt cu o zecime mai multi decat erau in anul 2000, iar cifrele arata ca tot mai multi imigranti sunt ajutati sa traiasca pe pamant finlandez.

E trecut de ora 16 in oraselul Vaanta din nordul capitalei Helsinki. Ionut Munteanu merge sa isi ia copilul de la gradinita. Mai intai trece pe la o biblioteca de cartier.

"Finlandezii sunt pe locul intai sau doi la citit carti, in lume, vad ca merg. Foarte multi, au foarte multe carti, din multe limbi. Sala de lectura, sala de internet, gen internet café, totul gratis", spune Ionut Munteanu.

Ionut a facut un curs de limba gratuit, platit de statul finlandez la o scoala privata, iar acum face cursuri de calificare, ca sa devina electrician. Are acelasi statut ca un student in Finlanda, iar biblioteca joaca un rol important. “Ai posibilitatea sa inveti, de exemplu daca nu ai timp acasa, daca ai familia mare si fac galagie, poti sa vii in librarie, te consiliaza de la scoala, sa vii in librarie sa inveti."

Ionut a emigrat in Finlanda dupa multi ani de trai in Italia. Acolo si-a cunoscut sotia, care este rusoaica, si ea l-a convins sa se stabileasca impreuna, in nordul Europei. Nici ea nu munceste, pentru ca face un an, un curs de limba, plus ca s-a inscris la o scoala de turism. Cand s-au intalnit, ea avea deja o fetita, in prezent la scoala din Finlanda, iar mezinul familiei s-a nascut in Helsinki. De la doi ani, l-au inscris la o mica gradinita de cartier, intr-un apartament de la parterul unui bloc.

Majoritatea gradinitelor din zona sunt la fel de mici, dar au personal pentru fiecare 5 copilasi. Si sunt singura forma de scolarizare care se plateste in Finlanda, dupa clasa zero, totul e gratuit. Ionut achita doar 20% din taxa lunara, si doar 40 % din chiria la un apartament cu 3 camere, unde locuieste cu familia. Acesta este ajutorul pe care i-l da statul ca sa fie si parinte, si sa se recalifice, pentru a intra in sistemul de munca.

Cei doi soti explica si modul in care statul i-a ajutat pe ei la nasterea baietelului. Au primit o cutie de carton, care sa tina loc si de patut, cu lucruri de baza, necesare nou-nascutului. Cutia este oferita de mai bine de 75 de ani de catre autoritati tuturor gravidelor, indiferent de mediul din care provin. Statul asigura sanse egale la nasterea micutilor , iar mai tarziu, cand cresc, confera o siguranta deplina parintilor.

"In Sankt Petersburg imi era frica sa las fata sa iasa singura din casa. S-a mutat aici, deschideam usa, exact ca la un caine, iesi afara, joaca-te, nu vreau sa stiu nimic de tine. Se duce afara fara griji fara nimic."

Pentru ca beneficiaza de un program social care il ajuta, Ionut reruseste sa se ocupe de cel mic. Iar in Finlanda vezi multi tati ca petrec la fel de mult timp cu micutii lor, pentru ca mamele studiaza sau muncesc. Masurile sociale ii vizeaza pe toti cei care au venituri sub 3 mii de euro in Finlanda, sau au cursuri, cum e cazul sotilor Munteanu. Spun ca fara sprijin financiar nu si-ar fi permis sa locuieasca intr-un cartier linistit, cu spatii verzi si locuri de joaca.

Avantajele financiare sunt insa doar pentru romanii care sunt inregistrati in sistemul social finlandez, nu si pentru cersetorii de pe strazi, care refuza integrarea. Trebuie sa ai un contract de munca si acesta e suspendat pe perioada studiilor, si un numar social. Daca esti emigrant in primii 3 ani de rezidenta, autoritatile te inscriu automat la scoala de limba, in urma unui test in care imigrantilor li se spune daca au nevoie de un an sau doi de studiu. Statul achita atat cursurile de limba cat si partial, o calificare profesionala. Timp in care primesti ajutor de somaj in jur de 1300 de euro, plus 270 de euro pe luna, bani de buzunar. Finlandezii vor sa se asigure ca fiecare individ intra pregatit in sistem, fara frustrari sociale si financiare. Prietenul lui Ionut face la randul sau scoala de limba, si traieste deocamdata doar din beneficii.

Primeste ajutor de somaj si bani de mancare, 9 euro neimpozabili, pe zi. Neimpozabili sunt cam 1600, impozabili 1300. Inainte a lucrat la o firma de constructii, unde a primit 2 mii de euro pe luna, dar nu avea ajutor la chirie, si ramanea cu aceiasi bani dupa toate darile. Tragand linie, un imigrant care intra in somaj si face scoala de limba poate beneficia de aproape la fel de multi bani, in primii 3 ani de la sosire, ca si cum ar avea un loc de munca.

Sotia lui Ionut spune ca statul finlandez se asigura ca fiecare imigrant care invata limba, printr-un curs intensiv, se poate integra mult mai usor in sistem. In Italia a invatat limba pe strazi si i-a fost greu la angajare.

Ionut a lucrat in Italia lucra la o firma de paza, care asigura protectia la concerte mari, in aer liber. In Finlanda un familist convins. Il ia cu el pe micul Nico peste tot, chiar si in drumetiile la munte, facute cu prietenii.

"Pentru mine totul a fost de la zero, incepand de la vecinul de casa, tot, am fost de la zero, si o sa fiu recunoscator toata viata statului finlandez", spune Ionut.

Finlanda a fost votata ani de-a randul drept tara cu cei mai fericiti copii si ocupa locul 7 in lume, la cei mai fericiti parinti. Are o economie eficienta, are stabilitate politica dar si sisteme de educatie, sanatate si protectie sociala bazate pe masuri moderne. Exista sprijin din partea statului si acasa si la locul de munca. Statul investeste in oameni, le ofera cursuri de limba si calificari profesionale. Masurile sociale se dovedesc eficiente in cazul imigrantilor, care se integreaza mai usor, devin increzatori, si sunt total pregatiti sa intre in sistemul de munca.

Articol recomandat de sport.ro

"Prea mic!" Reacția turcilor după ce au văzut ceremonia funerară a lui Mircea Lucescu