Patria vinului, partea 1: Via si vinul au atras tot ce se putea din fondurile europene. Primul reportaj din crama guvernatorului Mugur Isarescu
In vremuri in care toata lumea plange de mila agriculturii si se vaita ca dam cu piciorul milioanelor oferite de UE, via si vinul au reusit sa atraga tot ce se putea din fondurile europene.
Crama Lacerta, templul vinului de pe Dealul Mare
Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, si turisti veniti din toata lumea se bucura de vinurile noastre.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Miroase a lemn de stejar si a vin, o mireasma imbietoare. Totul este asezat ca intr-o famacie, ca intr-o expozitie, intr-un templu al vinului. O constructie gandita de arhitecti din Tirol, o combinatie intre lemn si sticla. Iar oamenii vin aici sa vada, dar mai ales sa guste.
Dupa cum arata constructia si cand te uiti la viile aliniate nemteste pe dealuri, ai zice ca nu esti in Romania. Dar suntem repede adusi cu picioarele pe pamant.
Mihai Banita este enolog, ghid si unul dintre actionarii Cramei Lacerta. Impreuna cu 4 austrieci, in 2002 s-au apucat de treaba pe dealurile din apropierea localitatii Fintesti, in podgoria Dealul Mare. In locul constructiilor fostului IAS au aparut altele moderne, ultimul racnet in materie de arhitectura. O investitie de aproape 9 milioane de euro, din care jumatate din fonduri europene. Au scos via veche si au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin si enoturism.
Romania are acum peste 180.000 de hectare plantate cu vita de vie, din care aproape 30.000 de hectare - vie tanara, plantata in ultimi ani cu fonduri europene. Numai pe dealul unde are Mihai Banita via mai sunt alte 6 crame. Pe cand toata lume deplange soarta agriculturii romanesti si sa vaita ca nu stim sa atragem banii europenilor, acest domeniu functioneaza de minune.
Via si vinul au reusit sa atraga tot ce se putea din fondurile europene
Prin urmare, s-a luat tot ce se putea lua din fundurile europene in ultimii 5-6 ani. Peste 50 de miliaone de euro pentru crame si instalatii si in jur de 42 de milioane de euro in fiecare an pentru plantari si replantari de vita de vie. Si am fi putut lua si mai mult, pentru ca cerere este, daca se negocia mai bine cu Uniunea acum cativa ani. Pe cand noi primim 42 de milioane de euro pe an, Franta primeste 341, iar Spania 358 de milioane de euro. Dar asta e alta poveste. Probabil ca nimeni nu se astepta ca acest domeniu sa mearga atat de bine.
In via lui Mihai Banita a inceput culesul la cabernet, " regele vinurilor oriunde in lume". Se spune ca un vin bun incepe cu o vita buna. Tocmai de aceea, producatorii nu forteaza via. In mod normal, de pe un hectar de vie poti lua si 15 tone de struguri. Dar calitatea s-ar pierde si atunci cei care vor un vin bun sunt atenti la acest amanunt si mai putin la cantitate.
Primavara taie via in asa fel incat sa produca doar 6-7 tone la hectar. Astfel, concentratia de zahar in strugure e mai mare. Anul acesta, seceta a scazut productia cu 30%, dar a crescut mult calitatea. Strugurii au o cantitate mare de zahar, lucru bun pentru vin. Din vie, strugurele pleaca in ladite spre crama. Strugurii selectionati sunt desciorchinati. Iar boabele cad un etaj mai jos. De aici se duce la fermentare.
In bazinele de inox, vinul sta la fermentat cateva luni. Laboratorul lui Mihai Banita e locul in care maestria enologului isi spune cuvantul si percepe nuante si arome de neinteles pentru un novice. Dupa fermentare, vinul pleaca la invechit in baric, butoiul de lemn. Baricul transmite vinului diferinte nuante: de vanilie, scortisoara, cacao, tabac sau cafea.
Domeniile Stirbey, colt de rai pentru Feteasca Regala si Cramposia
Din foisurul asezat deasupra dealurilor Dragasanilor, baronul Jakob Kripp isi prezinta via. Asazate pe un colt de rai, Domeniile Stirbey au fost redobandite de mostentorii vechii familii in 2001 de la IAS Dragasani. Via a apartinut printesei Maria Stirbey si a fost mostenita acum de sotia baronului, Ileana Kripp. In total 25 de hectare.
Putina lume stie ca pe aceste locuri, printul Barbu Stirbey a infiintat o pepiniera la sfarsitul secolului 19 si s-a luptat pentru salvarea soiurilor romanesti din toata tara afecatete de filoxera.
Oliver Bauer este enologul cramei Stirbey. Feteasca Regala si Cramposia sunt reginele acestor locuri. Cand vorbesc despre vin li se lumineaza fata. Si pentru fiecare strop de licoare e musai o poveste. Pe portile cramei ies in fiecare an 100.000 de sticle cu vin. Calitatea costa, spune baronul, iar vinul sau este adresat in primul rand cunoscatorilor.
Iar de calitatea vinului raspunde Oliver Bauer, pe care baronul l-a adus in crama din Germania. Si a ramas aici, iar acum se considera pe jumatate oltean.
Pe dealurile Dragasanilor, Dumnezeu parca a fost mai darnic si a pus la un loc tot ce trebuie pentru un vin bun: pamant, pante asezate in fata soarelui si vreme buna. Iar mai tarziu i-a adus si pe omenii care stiu sa se bucure de aceste daruri si sa faca vin.
La inaugurarea cramei Stirbey a fost prezent si guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Echipa "Romania, te iubesc", prima care a filmat in crama guvernatorului Isarescu
Crama Isarescu. Cristian Nicolaescu este enologul guvernatorului. Cei doi au copilarit impreuna. Crama are o capacitate de 150.000 de litri, iar acum se construieste si un depozit.
"Vinaria aceasta, care este micuta, nu e mare, m-a apropiat mult de lumea de afaceri. Si am inteles dinauntru, nu conduc firma, pentru ca nu am voie prin lege, dar ma implic, sunt actionarul principal, am inteles, uitandu-ma la cifre, vazand cum decurg lucrurile, nu este usor sa faci afaceri in Romania. Afaceri in sens pozitiv. Birocratia este mare, exista, am dat de atatea ori exemplul asta, raportari care nu erau necesare, nu se fac prin computer. Numai sa justifice activitatea cuiva care sta la ghiseu", a recunoscut Mugur Isarescu. guvernator BNR.
Are acum 30 de hectare si mai nou vrea sa faca si turism. A renovat conacul de pe mosie si-l transforma in pensiune.
La Dragasani, afacerea cu vin i-a atras pe multi. Toata zona este impanzita de crame, iar dealuri care ajung si la altitudini de 500 de metri, s-au acoperit de vii.
AICI gasiti toate editiile "Romania, te iubesc" din primul sezon din 2012.
