Romania, marea defrisare 2. Istoria complicata a mostenirii boierului Mateescu si lupta pentru padurea de zeci de milioane de euro
Aproape 600.000 de hectare de padure au fost retrocedate in ultimii ani cu incalcarea legii. Veti cunoaste acum o situatie pe cat de stranie, pe atat de reala.
La Bihor, un judecator a reusit sa dea o sentinta care a starnit si zambete si fiori si a batut toate recordurile in materie de retrocedare.
Castelul de la Gheghie a apartinu boierului Gheorghe Mateescu. Apare si intr-o poza, in fata castelului, impreuna cu sotia. Un om care la inceputul anilor 1900 se ocupa cu afaceri cu petrol si paduri. Averea sa este mostenita de fiul sau Alexandru Mateescu. Daca acesti oameni ar sti acum ce bataie se da pe averea lor s-ar rasuci in mormant.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Mostenirea familiei Mateescu are o istorie complicata. Intr-o zona a Bihorului au fost padurile boierului. In 1948, averea familiei este confiscata, iar Alexandru Mateescu impreuna cu sotia sunt aruncati in strada si ajung in Bucuresti. Alexandru Mateescu moare in 1961. Sotia sa, Victoria Matei, moare in 1992 si lasa intreaga avere unui prieten: Radu Clitus Lucian. Acesta incearca sa recupereze averea boierului, dar moare in 2006. La randul sau lasa mostenirea mamei sale, Radu Maria, care printr-un contract de intretinere o lasa avocatei Elena Muresan.
Pe averea boierului inca se duc procese grele. Au fost peste 50 pana acum. La Slatina am incercat sa luam legatura cu avocata Elena Muresan, dar nu vrut sa comenteze. Mi-a transmis a doua zi un email prin care isi cerea scuze pentru refuzul de a discuta in mod civilizat si m-a invitat la Alba Iulia. Am mers acolo, am realizat interviul, dar din nou, doamna Muresan a cerut sa nu-l dam publicitatii.
In 2010, mostenitorii cer averea boierului la judecatorie. In total, cer 19.000 de hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. La proces, mostenitorii se prezinta cu un nou document care atesta, in opinia lor, ca boierul Mateescu avea peste 62.000 de hectare, si nu 19, cat au cerut initial, iar judecatorul Dudas Ioana, de la Aleşd hotarareste ca mostenitorii au dreptul sa primeasca 62682 hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. Cea mai mai mare suprafata ar trebui retrocedata in comuna Suncuius.
Prin decizia adoptata, judecatorul Dudas Ioana sfideaza mai toate legile pamantului si ale matematicii si ale logigicii ... si asa mai departe. Cum este posibil ca pe teritoriul a 4 comune care, insumat, abia daca ajunge la 27.000 de hectare de teren (si aici intra si casele oamenilor si drumuri) sa retrocedezi 63.000 de hectare? Este o decizie extrem de ciudata, pentru care judecatorul Dudas n-a fost tras la raspundere niciodata.
Judecatorul Dudas Ioana nu a vrut sa apara in fata camerei, pentru a preciza ce formula matematica a folosit pentru a ajunge la acesta suprafata. In tabelul care a stat la baza calcului, suprafetele sunt trecute in jugeri si stanjeni, o unitate de masura folosita la inceputul anilor 1900.
Primaria Auseu. Si de aici judecatorul Dudas a hotarat ca mostenitorii boierului au de primit cateva mii de hectare de padure. In primarie exista documente care atesta ca boierul si-a vandut o parte din avere inainte de nationalizare. De altfel, reprezentantii Romsilva sustin ca pe teritoriul celor 4 comune niciodata n-a fost mai mult de 10.000 de hectare de padure.
Acum statul mai detine, pe raza celor 4 comune, 2.000 de hectare, iar in tot judetul Bihor, 62.000 de hectare de padure. Adica, atat cat a fost prevazut in decizia judecatorului de la Alesd.
Acum pe muntii Suncuiusului se taie padurea, cu toate ca pe rol este un proces, iar padurea este in litigiu, Romsilva taie. Si pare ca pe nimeni nu mai intereseaza ce se va alege de padurea de aici.
Se taie si in padurile particulare. La ras. Geeze Gavril este cel care da liber la taieri. Este seful ocolului privat Padurea Craiului. Acum e de negasit. Nimeni, niciodata, nu l-a tras la raspundere pe seful de ocol, cu toate ca exista documente care arata clar infractiunile savarsite aici. Intre acesti munti, legea pare ca nu exista.
In 12 octombrie, 2011, tribunalul Olt a anulat hotararea judecatoarei Dudas Ioana de la Alesd, iar procesul pentru averea boierului Mateescu a fost reluat. Pana acum au fost aproape 60 de procese in toata tara. Familia Muresan cere in continuare 62.000 de hectare de padure.
La proces, Alex Dima a intalnit-o si pe Lucia Nicolescu, alt mostenitor. La intalnirea de la Alba Iulia, avocatul Elena Muresan i-a aratat mai multe hotarari ale instantei in care se stabileste ca Lucia Nicolescu nu este ruda cu boierul Mateescu. Doamna Nicolescu detine la randul sau hotarari care ii dau dreptul la mostenire.
Lucia Nicolescu, mostenitor: "Aceste persoane care se numesc oameni, dar sunt hiene, pentru ca banul strica omul. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu bogatasul pamantului, dar asta se considera, cel putin la nivel de Regele Mihai, daca vrea 63.000 de ha. Pe 4 comune."
Instanta de la Olt a cerut o expertiza: trebuie stabilit cata avere a avut boierul Mateescu, cat s-a instrainat din ea, cat a confiscat statul si cata padure poate fi retrocedata. Totul depinde de aceasta expertiza. Cand va fi gata nu se stie.
Mostenitori cu drept sau fara drept - toata lumea se agita sa puna mana pe averea boierului Mateescu. In joc sunt mii de hectare de padure, care valoreaza multe zeci de milioane de euro.
Sursa: Pro TV
Etichete: paduri, padure, Romania te iubesc, lemn, defrisari,
Dată publicare:
26-05-2013 15:27