Romania, marea defrisare 2. Istoria complicata a mostenirii boierului Mateescu si lupta pentru padurea de zeci de milioane de euro

Romania, marea defrisare

Aproape 600.000 de hectare de padure au fost retrocedate in ultimii ani cu incalcarea legii. Veti cunoaste acum o situatie pe cat de stranie, pe atat de reala.

La Bihor, un judecator a reusit sa dea o sentinta care a starnit si zambete si fiori si a batut toate recordurile in materie de retrocedare.

Castelul de la Gheghie a apartinu boierului Gheorghe Mateescu. Apare si intr-o poza, in fata castelului, impreuna cu sotia. Un om care la inceputul anilor 1900 se ocupa cu afaceri cu petrol si paduri. Averea sa este mostenita de fiul sau Alexandru Mateescu. Daca acesti oameni ar sti acum ce bataie se da pe averea lor s-ar rasuci in mormant.

Mostenirea familiei Mateescu are o istorie complicata. Intr-o zona a Bihorului au fost padurile boierului. In 1948, averea familiei este confiscata, iar Alexandru Mateescu impreuna cu sotia sunt aruncati in strada si ajung in Bucuresti. Alexandru Mateescu moare in 1961. Sotia sa, Victoria Matei, moare in 1992 si lasa intreaga avere unui prieten: Radu Clitus Lucian. Acesta incearca sa recupereze averea boierului, dar moare in 2006. La randul sau lasa mostenirea mamei sale, Radu Maria, care printr-un contract de intretinere o lasa avocatei Elena Muresan.

Pe averea boierului inca se duc procese grele. Au fost peste 50 pana acum. La Slatina am incercat sa luam legatura cu avocata Elena Muresan, dar nu vrut sa comenteze. Mi-a transmis a doua zi un email prin care isi cerea scuze pentru refuzul de a discuta in mod civilizat si m-a invitat la Alba Iulia. Am mers acolo, am realizat interviul, dar din nou, doamna Muresan a cerut sa nu-l dam publicitatii.

Citește și
romania
Cum fac judecatorii restituirea padurilor in Romania: 366 de mii de hectare de padure s-au taiat ilegal

In 2010, mostenitorii cer averea boierului la judecatorie. In total, cer 19.000 de hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. La proces, mostenitorii se prezinta cu un nou document care atesta, in opinia lor, ca boierul Mateescu avea peste 62.000 de hectare, si nu 19, cat au cerut initial, iar judecatorul Dudas Ioana, de la Aleşd hotarareste ca mostenitorii au dreptul sa primeasca 62682 hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. Cea mai mai mare suprafata ar trebui retrocedata in comuna Suncuius.

Prin decizia adoptata, judecatorul Dudas Ioana sfideaza mai toate legile pamantului si ale matematicii si ale logigicii ... si asa mai departe. Cum este posibil ca pe teritoriul a 4 comune care, insumat, abia daca ajunge la 27.000 de hectare de teren (si aici intra si casele oamenilor si drumuri) sa retrocedezi 63.000 de hectare? Este o decizie extrem de ciudata, pentru care judecatorul Dudas n-a fost tras la raspundere niciodata.

Judecatorul Dudas Ioana nu a vrut sa apara in fata camerei, pentru a preciza ce formula matematica a folosit pentru a ajunge la acesta suprafata. In tabelul care a stat la baza calcului, suprafetele sunt trecute in jugeri si stanjeni, o unitate de masura folosita la inceputul anilor 1900.

Primaria Auseu. Si de aici judecatorul Dudas a hotarat ca mostenitorii boierului au de primit cateva mii de hectare de padure. In primarie exista documente care atesta ca boierul si-a vandut o parte din avere inainte de nationalizare. De altfel, reprezentantii Romsilva sustin ca pe teritoriul celor 4 comune niciodata n-a fost mai mult de 10.000 de hectare de padure.

Acum statul mai detine, pe raza celor 4 comune, 2.000 de hectare, iar in tot judetul Bihor, 62.000 de hectare de padure. Adica, atat cat a fost prevazut in decizia judecatorului de la Alesd.

Acum pe muntii Suncuiusului se taie padurea, cu toate ca pe rol este un proces, iar padurea este in litigiu, Romsilva taie. Si pare ca pe nimeni nu mai intereseaza ce se va alege de padurea de aici.

Se taie si in padurile particulare. La ras. Geeze Gavril este cel care da liber la taieri. Este seful ocolului privat Padurea Craiului. Acum e de negasit. Nimeni, niciodata, nu l-a tras la raspundere pe seful de ocol, cu toate ca exista documente care arata clar infractiunile savarsite aici. Intre acesti munti, legea pare ca nu exista.

In 12 octombrie, 2011, tribunalul Olt a anulat hotararea judecatoarei Dudas Ioana de la Alesd, iar procesul pentru averea boierului Mateescu a fost reluat. Pana acum au fost aproape 60 de procese in toata tara. Familia Muresan cere in continuare 62.000 de hectare de padure.

La proces, Alex Dima a intalnit-o si pe Lucia Nicolescu, alt mostenitor. La intalnirea de la Alba Iulia, avocatul Elena Muresan i-a aratat mai multe hotarari ale instantei in care se stabileste ca Lucia Nicolescu nu este ruda cu boierul Mateescu. Doamna Nicolescu detine la randul sau hotarari care ii dau dreptul la mostenire.

Lucia Nicolescu, mostenitor: "Aceste persoane care se numesc oameni, dar sunt hiene, pentru ca banul strica omul. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu bogatasul pamantului, dar asta se considera, cel putin la nivel de Regele Mihai, daca vrea 63.000 de ha. Pe 4 comune."

Instanta de la Olt a cerut o expertiza: trebuie stabilit cata avere a avut boierul Mateescu, cat s-a instrainat din ea, cat a confiscat statul si cata padure poate fi retrocedata. Totul depinde de aceasta expertiza. Cand va fi gata nu se stie.

Mostenitori cu drept sau fara drept - toata lumea se agita sa puna mana pe averea boierului Mateescu. In joc sunt mii de hectare de padure, care valoreaza multe zeci de milioane de euro.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Romania, marea defrisare ilegala, partea 1.
Romania, marea defrisare ilegala, partea 1. "Smecherii" care lasa muntii fara paduri si statul fara bani nu au adversar in sala de judecata

In ultimii ani, conationali de-ai nostri au reusit sa lase fara un copac munti intregi. Aproape 3 hectare de padure au disparut ilegal in fiecare ora, in ultimii 23 de ani. Iar taierile ilegale inca nu se opresc.

Cum fac judecatorii restituirea padurilor in Romania: 366 de mii de hectare de padure s-au taiat ilegal
Cum fac judecatorii restituirea padurilor in Romania: 366 de mii de hectare de padure s-au taiat ilegal

Cu inconstienta ne taiem padurile si nu punem nimic in locul lor. In ultimii ani s-au taiat aproape 3 hectare de padure in fiecare ora ilegal.

Codrul nu mai e frate cu romanul. Cum a ajuns
Codrul nu mai e frate cu romanul. Cum a ajuns "aurul verde" al tarii noastre pe mana strainilor

Aurul verde al Romaniei atrage investitori din Germania, Austria, si Statele Unite. Aproximativ doua sute de mii de hectare de paduri au fost vandute in ultimii ani.

3 hectare / ora – viteza cu care au disparut padurile de la Revolutie incoace
3 hectare / ora – viteza cu care au disparut padurile de la Revolutie incoace

366.000 de hectare de padure au disparut de la Revolutie incoace, iar paguba se ridica la 5.000.000.000 de euro. "Toata lumea recunoaste insa ca este de cel putin doua ori mai mare", spune Alex Dima.

Retrocedarile scandaloase ale statului roman. Cum au ajuns 63.000 de hectare in mana unui om cu acte pentru numai 3.6 hectare
Retrocedarile scandaloase ale statului roman. Cum au ajuns 63.000 de hectare in mana unui om cu acte pentru numai 3.6 hectare

Am retrocedat aproape jumatate din suprafata impadurita a tarii, dar revendicarile sunt cu 600 de mii de hectare mai mari decat padurea aflata in proprietate privata cand comunistii au preluat puterea

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.