Don Giuseppe, făgărășeanul care s-a întors să facă acasă brânzeturi fine, după 20 de ani în Italia. ”Au gust de acasă”
Viitorul e acasă, partea a II-a. Doar norocul a făcut ca un bărbat din Făgăraș să ajungă la o fermă din Umbria în urmă cu mai bine de 20 de ani, când a plecat de acasă pentru că avea nevoie de bani să-și întrețină familia.
De la italieni a învățat ce înseamnă agricultura performantă și cum să gândească o afacere pe termen lung. Aproape 200.000 de euro a investit în țara lui, care uneori îi aduce aminte de ce a plecat.
După aderarea la Uniunea Europeană, milioane de români au plecat să muncească în străinătate. Foarte mulți vârstnici, dar poate găsim și mai tineri. În ultimii trei ani, s-a înregistrat un număr mai mare de întoarceri decât de plecări. Cei ce vin aleg să investească tot în agricultură sau să construiască ferme, aduc cu ei mentalitatea occidentală. Însă, din păcate, în rândul autorităților dau peste mentalitatea românească.
Unii plecați de mai bine de 20 de ani au visat la momentul când România va fi din nou acasă, iar acest fenomen a devenit subiect de cercetare pentru profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
De pildă, atunci când copiii ajung la vârsta școlarizării, unii dintre părinți decid că este momentul să se întoarcă, în timp ce alții aleg să rămână.
Familia Somu a decis să rămână până copiii au devenit adulți. S-au întors acasă, la Făgăraș, de 6 ani și fac ce-au învățat în Italia: brânzeturi rafinate.
"- Ce sortiment aveți?
- Ăsta e un pecorino de oaie, avem maturată...
- Dar spuneți-mi în românește. O brânză maturată de oaie.
- Ok. Da, o brânză maturată de capră, după care avem o telemea de vacă, o cașcaval de vacă, o brânză proaspătă, un brie de vacă".
Don Giuseppe: ”Eu ce fac, o fac cu pasiune”
Faceți cunoștință cu don Giuseppe, fost fermier în Italia. Îl chema Iosif în urmă cu 20 de ani, când a plecat la Roma, la începutul anilor 2000. În țară era zootehnist la Stațiunea de Cercetare pentru Creșterea Bivolilor. După câteva zile de căutări, a ajuns la o fermă cu tradiție din Umbria.
Italienii l-au numit repede om de bază pentru că muncea mult și era serios. Când a prins cheag, și-a adus și soția alături de cei doi copii, care erau de vârstă grădiniței. Locuiau într-o casă frumoasă de pe domeniul fermei și nu le lipsea nimic.
”Reporter: Ce ai învățat de la ei?
Iosif Somu: Adică tot ceea ce fac acum am învățat de la ei. Sigur că trebuie să pui și tu. Adică trebuie să-ți placă ceea ce faci. Eu ce fac, o fac cu pasiune”.
Sunt 6 ani de când Iosif și soția s-au întors cu gândul să investească într-o mică fabrică de lactate la Făgăraș. Au accesat programul Diaspora Start Up și au primit o finanțare.
”Reporter: Câți ați luat?
Iosif Somu: 36.000 de euro. Am investit în utilaje, plus ce am mai adăugat noi. În Italia am reușit să strângem ceva bani. Cu totul, aici am undeva la 100, vreo 120-130.000 de euro”.
76 de milioane de euro a pus la dispoziție Uniunea Europeană pentru repatrierea românilor din diaspora. 1.068 au accesat granturi în valoare de 40.000 de euro ca să-și pornească o afacere și au plătit salarii pentru 2.000 de angajați. Giuseppe și-a dorit să facă în Făgăraș preparatele pe care le mânca el în Italia.
”- Uitați aici, i-am dat cheagul, aici facem pecorino, brânza maturată de oaie. Telemeaua e în așteptare, i-am dat cultura, până se activează durează 45 de minute.
- Ce faceți cu zerul?
- Îl punem la fiert și scoatem ricota. După aceea zerul rămas îl dăm la porci”.
”Aveam de gând să mă întorc, dar copiii au fost la mijloc”
Zilnic, prin magazinul lor trec oameni care vin de la kilometri distanță să cumpere marfa lor. Printre clienți, o studentă la o facultate din Italia, alături de mama ei.
”- Ce e aici?
- E cașcavalul.
- Vrem o bucățică, eu vreau să-i dau ei când pleacă în Italia.
- Da, și ai venit să iei brânză italienească de la Făgăraș?
- Da. E puțin și românească, cu gust de acasă, și e mult mai bun decât ce găsești pe acolo”.
Tânăra studentă le amintește de copiii lor. Au rămas în Italia, pentru că acolo simt că aparțin. Fiica, de 32 de ani, este medic nutriționist, iar fiul, de 27, este inginer arhitect.
Iosif Somu: ”Aveam de gând să mă întorc, dar copiii au fost la mijloc. Ori trebuia să mă întorc când începeau școala, ori nu. Am așteptat să termine și, acum, ei sunt acolo, noi aici”.
Gabriel Troc, antropolog și cercetător în domeniul migrației: ”Există două momente când iau decizia să se întoarcă”.
Mama e fericită că tehnologia o ajută să-i vadă în fiecare zi.
”Elena Somu: Amore! Buongiorno!
Fiica: Bună ziua! Ce faceți? Eu trebuie să pregătesc niște diete. Vorbesc puțin românește, dar încerc. Vă mulțumim! Pa!”.
Aproape 500.000 de copii s-au născut în diaspora și sunt cei care construiesc viitorul altor țări. Copiii lor sunt acolo și sunt slabe șanse să se întoarcă, dar Iosif încă mai speră. Cu gândul la ei, a concesionat pe 50 de ani o școală veche, închisă pentru că nu mai avea elevi.
Fiecare întoarcere acasă mai predă o lecție țării noastre
El va transforma o fostă școală în fabrică de brânzeturi, specialități italienești, după ce a accesat o finanțare europeană în valoare de 200.000 de euro.
”Aici vor fi vestiarele și baia. Iar în curte o să fac degustări cu prosecco și mese faine”.
Despre afacerea lui vorbește cu entuziasm. E acasă, în orașul din care a plecat în vremuri grele pentru România. În satul unde a copilărit soția a cumpărat o casă tradițională, la care încă lucrează, dar are grădina lui și un loc căruia îi aparține.
Italia n-a fost niciodată acasă, dar va fi pentru totdeauna legat de țara de adopție prin copiii lui.
”Reporter: Ce v-a învățat Italia?
Iosif Somu: În primul rând, o altă mentalitate. Cum trebuie făcute lucrurile, inclusiv în business, cum trebuie gândite pe termen lung”.
România se schimbă prin oamenii ei. Prin cei care au învățat că Occidentul înseamnă civilizație, muncă, respect, legi pentru locuitorii țării.
Și fiecare revenire acasă mai predă o lecție țării noastre, care mai are încă de învățat cum să le exploateze toate aceste calități.
Sursa: Pro TV
Etichete: roman, italia, investitii, acasa, fermier, fagaras, brânzeturi, intors,
Dată publicare:
03-11-2024 18:42