Afacerea cu care au dat lovitura doi români care s-au întors din Italia. Oamenii vin de departe ca să cumpere de la ei
Un sfert dintre românii care plănuiesc să se întoarcă în țară, în cel mult șase ani, vor să-și deschidă o afacere. Cu banii câștigați în străinătate și cu fonduri europene, pornesc firme specializate în domeniile în care s-au pregătit în vest.
Aduc cu ei și rigoarea occidentală.
După mai bine de 20 de ani trăiți în Italia, doi soți din Făgăraș s-au întors acasă și fac în orașul lor brânzeturi fine pe care le vând la târguri și în băcănii. Recent, au accesat o finanțare europeană care le permite să-și extindă producția, astfel încât să livreze și în supermarketuri.
După aderarea la Uniunea Europeană, milioane de români au plecat să muncească în străinătate. În ultimii trei ani s-a înregistrat un număr mai mare de întoarceri decât de plecări. Cei ce vin aleg să investească tot în agricultură sau să construiască ferme; aduc cu ei mentalitatea occidentală. Însă, din păcate, în rândul autorităților dau peste mentalitatea românească.
Faceți cunoștință cu don Giuseppe, fost fermier în Italia. Îl chema Iosif în urmă cu 20 de ani, când a plecat la Roma, la începutul anilor 2.000. În țară era zootehnist la Stațiunea de cercetare pentru creșterea bivolilor. După câteva zile în care a căutat de lucru, a ajuns la o fermă cu tradiție din Umbria. Italienii l-au numit repede om de bază pentru că muncea mult și era serios. Când a prins cheag, și-a adus și soția, alături de cei doi copii care erau de vârsta grădiniței. Locuiau într-o casă frumoasă de pe domeniul fermei și nu le lipsea nimic.
Paula Herlo: Ce ai învățat de la ei?
Iosif Șoimu: „Adică, tot ceea ce fac acum am învățat de la ei. Sigur că trebuie să pui și tu, adică trebuie să îți placă ceea ce faci. Eu, ce fac, o fac cu pasiune.”
Sunt șase ani de când Iosif și soția s-au întors cu gândul să investească într-o mică fabrică de lactate la Făgăraș. Au accesat programul Diaspora Start-Up și au primit o finanțare.
Paula Herlo: Cât ați luat?
Iosif Șoimu: „36.000 de euro. Banii... Păi, am investit în utilaje, plus ce am mai adăugat noi când am început activitatea”.
Paula Herlo: În Italia ați reușit să strângeți ceva bani, să puneți deoparte?
Iosif Șoimu: „Păi, sigur că avem, nu avem cum”.
Paula Herlo: Și câți bani ați investit din ce ați muncit în Italia?
Iosif Șoimu: „Păi, cu totul aici am undeva la 100, vreo 120-130.000 de euro.”
76 de milioane de euro a pus la dispoziție Uniunea Europeană pentru repatrierea românilor din diaspora. 1068 au accesat granturi în valoare de 40.000 de euro ca să-și pornească o afacere și au plătit salarii pentru 2.000 de angajați. Giuseppe și-a dorit să facă în Făgăraș preparatele pe care le mânca el în Italia.
Paula Herlo: Ce faceți cu zerul ăsta?
Iosif Șoimu: „De aici o să-l punem la fiert și scoatem o ricotă.”
Paula Herlo: Ce sortiment aveți?
Iosif Șoimu: „Ăsta e un pecorino de oaie, avem maturată...”
Paula Herlo: Dar spuneți-mi în românește.
Iosif Șoimu: „O brânză maturată de oaie.”
Zilnic, prin magazinul lor trec oameni care vin de la kilometri distanță să cumpere marfa lor. Printre clienți, o studentă la o facultate din Italia, alături de mama ei:
-Ai venit să iei brânză italienească de la Făgăraș?
-Da.
-Ca să o duci în Italia?
-E și puțin românească, e așa, puțin română. Adică îți dă și un pic de gust de acasă și... Da. Și e mult mai bună decât ce găsești pe acolo.
Tânăra studentă le amintește de copiii lor. Au rămas în Italia pentru că aparțin acelei țări. Fata are 32 de ani și e medic nutriționist, iar băiatul are 27 și e inginer arhitect.
Gabriel Troc, cercetător: „De pildă, atunci când copiii ajung acolo la vârsta școlarizării, unii dintre ei decid atunci: e momentul să ne întoarcem sau, dimpotrivă, decid să rămână.”
Mama e fericită că tehnologia o ajută să-i vadă în fiecare zi.
Elena Șoimu: „Nu prea vorbesc... rău, foarte rău. Deci ei sunt mai degrabă italieni, așa am spus și noi.”
Aproape 500.000 de copii s-au născut în diaspora și sunt cei care construiesc viitorul altor țări. Copiii lor sunt acolo și sunt slabe șanse să se întoarcă, dar Iosif încă mai speră. Cu gândul la ei, a concesionat pe 50 de ani o școală veche, închisă pentru că nu mai avea elevi, și unde ar vrea să facă o fabrică mai mare ca să onoreze toate comenzile. Pentru asta, a accesat o finanțare europeană de 200.000 de euro.
„Încolo, să începem din spate în coapse, că de nu, tot degeaba. Aici e curtea, o să fac în curte. Aici vreau să vină toată pavată. Bine, și grădina, dar n-avem treabă, noi nici pavăm tot. Și aici vreau să fac vara, să fac degustare cu prosecco, cu mese faine”, explică el.
În satul unde a copilărit soția, a cumpărat o casă tradițională la care încă lucrează, dar are grădina lui și un loc căruia îi aparține. Italia n-a fost niciodată acasă, dar va fi pentru totdeauna legat de țara de adopție prin copiii lui.
Paula Herlo: Ce v-a învățat Italia? Ce ați învățat?
Iosif Șoimu: „În primul rând... altă mentalitate au... Cum trebuie luate lucrurile, cum să fac lucrurile... inclusiv business-ul, cum trebuie gândită treaba.”
România se schimbă prin oamenii ei. Prin cei care au învățat că Occidentul înseamnă civilizație, muncă, respect, legi pentru locuitorii țării. Și fiecare revenire acasă mai predă o lecție țării noastre, care mai are încă de învățat cum să le exploateze toate aceste calități.
Etichete: afaceri, diaspora, romani, Romania te iubesc,
