Dar, în practică, atunci când ursul ajunge în gospodărie, răspunderea devine, de multe ori, o problemă pasată de la o instituție la alta. Oamenii sunt lăsați să se descurce cum pot.
Ministerul Mediului stabilește regulile. Autoritățile locale gestionează urgențele. Dacă pot. Gestionarii fondurilor cinegetice au obligații, dar vor cote semnificative de vânătoare. Dar cine răspunde pentru întregul sistem?
Pentru că gestionarea ursului nu înseamnă doar ce faci după un atac, un conflict cu pagube. Înseamnă multă educație, prevenție, monitorizare, intervenție și asumarea deciziilor.
Când sistemul eșuează, cine plătește prețul? Vedeți „Țara dintre oameni și urși”, o investigație România, te iubesc!, la PRO TV.
.webp)
