Șeful Armatei Române, generalul Vlad Gheorghiță: Pericolul din partea Rusiei este mai mare acum decât în urmă cu 1 an sau 2
”Europa, în apărare”, PARTEA I. Februarie 2025, Poligonul Smârdan, județul Galați. Soldații din nouă țări NATO exersează respingerea unei armate străine de pe teritoriul României.
Este prima dislocare de amploare a Forței de Reacție Aliate din cadrul NATO.
În traducere liberă, vorbim de primele trupe NATO din afara țării care ne vor veni în ajutor în caz de atac. S-a testat cât de repede pot fi mutate trupe și tehnică militară gata de luptă din vestul Europei până pe Flancul Estic. Exercițiul este condus de un general britanic.
Gen. Andy Watson – Comandantul Forței de Reacție Aliate: ”Reînvățăm ce înseamnă războiul la scară largă. Vorbim de baraje masive de artilerie, de necesitatea industriilor de apărare, despre recrutare la scară largă, despre cum ne pregătim recruții. Armatele europene nu mai erau obișnuite cu conflicte de scara celui din Ucraina, iar acum încep să se gândească la asta: cum vor răspunde în cazul unui război.”
În Europa, din ce în ce mai mulți lideri politici și militari avertizează că, în următorii 5 ani, Rusia ar putea lansa un atac.
Germania a aprobat 500 de miliarde de euro pentru înarmare. Polonia începe un program de pregătire militară pentru toți bărbații și a construit deja fortificații la granițe.
Iar Finlanda, țara NATO cu cea mai lungă graniță terestră cu Rusia, și-a testat anul trecut pregătirea economiei pentru război.
În România, armata este condusă de generalul Gheorghiță Vlad. Ne-am întâlnit cu șeful Statului Major a doua zi după ce a fost anunțat armistițiul din Marea Neagră dintre Rusia și Ucraina. Nu este deloc optimist.
Paul Angelescu: Cum simțiți pericolul acum, din partea Rusiei?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: Este pregnant.
Paul Angelescu: Mai mare decât era acum un an, sau doi, sau trei?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: Din punctul meu de vedere, ca șef al apărării, da.
Paul Angelescu: Ce vă face să ajungeți la această concluzie? În condițiile în care acum discutăm despre pace. Cumva, speranța e că se termină conflictul, dispare pericolul.
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: Pacea a devenit un termen ideal. Suntem într-un continuu război, trebuie să ne adaptăm corespunzător. Tratativele de pace din Ucraina nu merg după cum ni le-am închipuit noi în lumea democrată. Vedeți că președintele Federației Ruse trage de timp. Nu se întâmplă în ritmul în care noi ne dorim să se producă acest proces de pace. Și cu cât conflictul continuă, cu atât amenințările de securitate se agravează.
Paul Angelescu: Serviciile de securitate daneze au anunțat în urmă cu câteva săptămâni că se așteaptă ca în următorii 5 ani, dacă se va încheia un fel de pace sau război înghețat în Ucraina și dacă rușii au senzația că americanii nu mai sunt la fel de dispuși să intervină în apărarea Europei, s-ar putea ca Rusia să încerce să atace una dintre țările NATO de pe flancul estic. Împărtășiți genul ăsta de evaluare?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: Există această temere că Rusia va folosi această pace pentru a se reînarma, pentru a se pregăti din nou pentru un viitor conflict. Rusia nu a renunțat niciodată la dorința de a-și recâștiga spațiile de influență ale fostei Uniuni Sovietice.
Paul Angelescu: Inclusiv România, ne referim aici?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: România a fost în spațiul de influență al Uniunii Sovietice. Opiniile sunt că există această posibilitate și noi, militarii, nu putem să o excludem: ca Rusia, în următoarele 6 luni, 2 ani, 4 ani, să încerce să verifice alianța din punct de vedere al aplicării articolului 5 al Tratatului de la Washington.
Paul Angelescu: Adică să încerce să atace?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: Să încerce să atace.
La Smârdan, armatele NATO încearcă acum să se adapteze la războiul purtat de ruși în Ucraina. Pe un drum între două dealuri, britanicii exersează depistarea și neutralizarea minelor. Una dintre mașinile de luptă este dotată numai cu echipamente de bruiaj, pentru doborârea dronelor.
Soldat britanic: ”Face parte din antrenamentul nostru din România. Am fost anunțați că pe traseu sunt dispozitive explozive ascunse și trebuie să eliberăm drumul.”
Rușii au plantat în Ucraina mii de kilometri de mine, în spatele cărora au săpat la fel de multe tranșee. La Smârdan, militarii NATO exersează eliberarea tranșeelor de inamici.
Înainte de războiul din Ucraina, puține armate moderne din NATO mai luau în calcul posibilitatea că se vor întoarce vreodată la lupta în tranșee. Vorbim de poziții militare defensive utilizate cu precădere în urmă cu mai bine de 100 de ani, în timpul Primului Război Mondial. Însă felul în care au decurs lucrurile pe câmpul de luptă în Ucraina în ultimii ani i-a determinat pe strategi militari să reintroducă utilizarea tranșeelor în antrenamente și în strategiile de apărare și de stabilire a pozițiilor defensive.
Pe vârful unui deal, infanteriștii britanici sapă împreună cu geniștii români un nou model de tranșee capabil să adăpostească până la 40 de soldați.
Caută soluții pentru a proteja soldații de atacurile cu drone.
Paul Angelescu: Acum 5 ani v-ați mai fi așteptat să vă întoarceți la posibilitatea luptei în tranșee?
Lt. Cătălin Ivanciu – Comandant pluton: ”Acum 5 ani, să fiu sincer, nu ne-am mai fi gândit la această metodă veche.”
Militar britanic: ”Ne uităm la ce s-a întâmplat în Ucraina și ce n-a mers bine. Încercăm să venim cu noi soluții pentru a crește supraviețuirea în tranșee.”
Lt. Cătălin Ivanciu – Comandant pluton: ”Ce vedem în momentul de față aici e și pentru britanici ceva experimental. Ei încearcă să găsească soluții ca să ajungem într-un timp cât mai scurt, să avem cât mai repede tranșeul făcut.”
Într-un alt colț al poligonului, infanteriștii români din Iași exersează scene de război urban. Armata a extins la scară largă pregătirile pentru lupta urbană, care până acum câțiva ani erau realizate doar de forțele speciale.
Lt.-col. Vasile Mironescu – șef operații brigadă: ”O grupă de infanterie care are misiunea de pătrundere în localitate și de cercetare și ocupare a localității. Lupta în localitate, în mediul urban, este una dintre cele mai dure lupte duse de către militari.”
Cu războiul la graniță, armata are însă multe lacune în dotare. La exerciții au fost aduse tancurile TR-85 M1, singurele compatibile cu NATO. Însă 3 din cele 5 batalioane de tancuri ale României sunt formate din tancuri sovietice model T-55, ușor de distrus într-un război modern, pentru că nu au blindaj reactiv.
Paul Angelescu: Trei batalioane lucrează încă cu tancurile T-55?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: Da.
Paul Angelescu: Cum priviți această vulnerabilitate?
Gen. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: ”Este o vulnerabilitate pe care încercăm, prin contractele de înzestrare, să o eliminăm. Avem deja semnat un contract pentru un batalion de tancuri Abrams.”
Primele 20 de tancuri americane vor fi livrate cel mai devreme în 2026. În Polonia, soldații se antrenează pe tancurile Abrams încă din 2023.
Gen. Gheorghiță Vlad – Șeful Statului Major al Apărării: Dacă ne ajută Guvernul României, anul acesta suntem în măsură să deschidem și etapa a doua pentru celelalte patru batalioane.
Paul Angelescu: Dar T-55 mai are sens în conflictul actual?
Gen. Gheorghiță Vlad – Șeful Statului Major al Apărării: Orice gură de foc are relevanța ei.
La Smârdan, soldații români s-au prezentat cu vechile transportoare blindate (TAB-uri), cu blindaj care protejează doar împotriva armelor ușoare și total neprotejate împotriva minelor.
În 2018, România a încheiat un contract pentru 227 de transportoare blindate Piranha 5. Până acum au fost livrate, cu întârzieri, doar 94. În ultimele 16 luni, ritmul livrărilor a fost de… 2 pe lună.
Tot la Smârdan, soldații din Iași și-au transportat tehnica cu vechile camioane Roman. În 2019, armata a încheiat cu Iveco un contract de 730 de milioane de euro pentru camioane moderne, însă și aici au fost întârzieri.
Cosmin Popa – istoric: ”Noi am stat și ne-am legănat sub iluzia că „Știți, dacă stăm sub radar, s-ar putea să nu ne vadă inamicul”. Greșit, inamicul ne vede!”
Istoricul Cosmin Popa este specialist în spațiul sovietic și a urmărit cu atenție evoluțiile din Ucraina și reacția autorităților române.
Cosmin Popa – istoric: ”Ce să ne gândim, că noi, cu un an înainte de începerea războiului din Ucraina, armata română a avut minunata idee să creeze o unitate de tancuri formată din tancuri T-55 pe care nu le-a vrut armata Afganistanului? Au restaurat o unitate de tancuri T-55 cu gândul să le-o dea Afganistanului, armata afgană le-a refuzat și ei au făcut o unitate românească de tancuri T-55, în 2022? Despre asta vorbim!”
Nici la artilerie nu stăm prea bine. Tunurile noastre sunt fixe și greu de mutat dintr-un loc în altul. În condițiile în care sateliții, dronele și inteligența artificială au crescut exponențial rapiditatea cu care sunt identificate și lovite țintele pe câmpul de luptă, în războiul modern, pentru a fi protejată, artileria trebuie mutată rapid dintr-un loc în altul. Iată ce spune Erik Prince, fondatorul celei mai mari companii militare private din Statele Unite.
Erik Prince – fondator companie militară privată: ”Armata rusă a devenit mult mai inteligentă. Dacă trăgeai în ruși cu artileria în martie sau aprilie 2022, aveau nevoie de o oră și jumătate ca să riposteze cu precizie. Acum au nevoie de doar 2 minute ca să răspundă. Deci, dacă tragi spre ei, trebuie să pleci imediat de unde ești, căci altfel te vor elimina.”
În iulie 2024, România a încheiat un contract de 1 miliard de dolari cu compania coreeană Hanwha Aerospace pentru 54 de obuziere autopropulsate K9, muniție și vehicule de sprijin. Însă primele livrări se fac în 2027. Polonezii le au deja în dotare din 2022.
Cosmin Popa – istoric: ”După 1989, România a avut acces la un tip de tehnologie la care, înainte de 1989, nu avea acces și, cu toate astea, a așteptat să vină războiul din Ucraina ca să-și dea seama că nu are sisteme autopropulsate de artilerie. Ori acum, dacă vorbim de ce s-a schimbat în război, iată importanța sistemelor de artilerie de câmp.”
Cu un război la graniță, Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în niciunul dintre ultimii 5 ani, toți banii aprobați de Parlament. În total, vorbim de peste 4 miliarde de euro rămași necheltuiți.
Suma este echivalentul a 4 corvete noi, 54 de tancuri Abrams, 49 de avioane F-16 la mâna a doua și 54 de lansatoare HIMARS, cu tot cu rachete. Am folosit prețurile din contractele încheiate deja de armata română. Anul acesta, Ministerul Apărării nu a semnat niciun nou contract pentru înzestrare. Ministrul Apărării este însă mulțumit.
Angel Tîlvăr – ministrul Apărării Naționale: ”Am avut o execuție bugetară de aproape 100%. Au fost cheltuiți banii și, mai mult decât atât, au fost cheltuiți riguros și bine, pentru că nu avem semnale.”
Paul Angelescu: ”Are loc prima desfășurare la scară largă a forței de reacție rapidă a NATO. Armate din 9 țări participă la acest exercițiu. Sunt sub comanda britanică, însă un detaliu interesant este că, de această dată, la exercițiu nu participă și trupe americane.”
