Cine e responsabil pentru dezastrul din cartierul Henri Coandă. În loc de bulevarde, gropi cu noroi
CARTIERUL NIMĂNUI, PARTEA A II-A. Este greu de crezut că aceste imagini sunt dintr-o capitală europeană şi nu dintr-un sat uitat de lume. Povestea din nordul Capitalei este o lecţie despre cum nu trebuie abordat un proiect rezidenţial.
Iată continuarea listei de responsabili pentru dezastrul din cartierul "Henri Coandă".
Marius Coajă a fost consilierul primarului general şi s-a ocupat de supervizarea proiectelor de infrastructură din Bucureşti.
Marius Coajă - fost consilier al Primarului General Bucureşti:
„Întârzieri foarte mari din punct de vedere al execuţiei. Constructorul de aici, asocierea formată din mai multe firme băteau pasul pe loc, nu avea forţa de muncă, aduceau în atenţia colegilor din primărie că dacă a plouat o singură zi, trebuie să stea o săptămână după, cereau tot felul de suspendări, sistări ale contractului
(...)
Ajungeau să deconteze sume foarte mici, bani erau foarte mulţi prinşi în bugetul Capitalei, undeva 20-30-40 de milioane fiind un contract multianual, ei decontau câte 3-400 de mii de lei.
Am avut o discuţie cu constructorul de aici, mi-am dat seama de neseriozitate, de neimplicare şi că pur şi simplu îşi bate joc şi de primărie, şi de beneficiarul final şi am propus la momentul respectiv rezilierea acestui contract.
Nu s-a reziliat contractul pentru că voci din primărie s-au opus. Ba mai mult, s-au semnat șapte adiţionale în favoarea constructorului.”
Constructorul, o firmă de apartament cu cinci angajați
COGEFA este o firmă de apartament cu cinci angajaţi. Şi are contracte cu PMB de peste 100 de milioane de lei. Fără TVA. În 2017 a devenit COGEFA lider de contract, o firmă de apartament, care avea la ora aceea 2 angajaţi. În 2018 a crescut numărul acestora la…7. Acum are doar 5. "
Toate lucrările au fost subcontractate.
Tatiana Bubulac - Asociaţia de proprietari "Henri Coandă": „O firmă are două străzi, altă firmă are trei străzi, altă firmă face numai pluviala şi menajera, alta face apa. Deci managementul acestui proiect este dezastruos.
Știţi cum e aici? Cum era Libanul în 78 după războiul civil. Aşa era, cu străzi, cu case dărâmate, pustii - ruşine, ruşine la toţi guvernanţii Bucureştiului, la 5 minute de Bucureşti să faci aşa ceva, o ruşine naţională”.
Deşi era obligaţia antreprenorului să lase străzile astea funcţionale, sunt câteva bulevarde, aşa-zis bulevarde, total nefuncţionale. Nu odată s-a întâmplat că salvarea să rămână blocată pe străzile din Henri Coandă.
Marius Coajă - fost consilier al Primarului General Bucureşti: „Acest amplasament este dat constructorului, nu este nici la Primăria Capitalei, nici la Primăria Sectorului 1, nici la Voluntari. Este predat constructorului.
Este obligaţia constructorului ca aceste căi să fie eliberate, să fie funcţionale. Chiar dacă se lucrează - aici ar trebui oprit traficul în zona respectivă de aici, pe aceste căi, dar cai normale.
În tot cartierul sunt materiale abandonate, nu ştiu dacă au fost plătite de primărie, dar cu siguranţă or să fie decontate, că statul plăteşte, nu? Astea ar fi trebuit să fie băgate tot în canalizare.
Vă dați seama cum sunt făcute lucrările aici. Nici nu mă gândesc cum ar fi fost să fie pus asfaltul, cum s-ar fi dus. Doamne, doamne, doamne! Groaznic!
(...)
„Ți-ai asumat nişte termene, ţi-ai asumat nişte etape, ai un grafic - e un contract- e un contract și tu nu te ţii de el, e clar că tu nu-ţi doreşti. Ba mai mult, având mai mereu bani și tu să nu-i cheltui, e clar că tu nu-ţi doreşti. Dar nu de puţine ori erau momentele când veneam în şantier şi nu aveam cu cine să discutăm, trebuia să ne oprim şi să vorbim doar cu muncitorii pentru că întotdeauna "că nu sunt în ţară, că am pierdut avionul, că nu pot să vin, că sunt prins la o altă lucrare". Neseriozitatea de care s-a dat dovadă în acest contract a fost mare, din partea constructorului.”
La un moment dat, au intervenit problemele financiare la PMB şi, pentru a duce parte din contract la capăt, apa şi canalizarea menajeră care erau eligibile au fost trecute pe fonduri europene.
După multe presiuni şi întârzieri de ani de zile, contractorul italian a finalizat, cu probleme, infrastructura din partea Sectorului 1. A doua zi după alegerile din 2020, când Primăria a fost preluată de Nicușor Dan, lucrările în Henri Coandă au fost oprite.
Marius Coajă: „A doua zi după alegeri, eu ca şi consilier al primarului mi-am terminat treaba în acest obiectiv. Conturile PMB au fost poprite şi orice investiţie este acum în aer.”
Cartierul are şi iluminat public stradal. În proiect. Ăştia sunt stâlpii de lumină. Sunt organizările de şantier, încă au utilaje aici, semn că ar putea continua în orice clipă. Totul este să cadă de acord şi să se înţeleagă cu Primăria Municipiului Bucureşti.
Marius Coajă, fost consilier al Primarului General Bucureşti:
„Nişte contracte care au adus de fapt mai multe probleme - erau scăpări în contracte - foarte multe scăpări”
Oamenii sunt în pericol în fiecare zi
Au început noi negocieri cu reprezentantul firmei italiene care vrea să dispară din şantier.
De la nivelul Primăriei nimeni nu vrea să ne comunice care sunt discuţiile şi negocierile care ar trebui să fie publice
Ana Maria Ciceală, consilier general al Municipiului Bucureşti: „În cartierul acesta oamenii şi copiii îşi riscă viaţa încercând să se deplaseze printr-o zonă nesecurizată, un şantier nefinalizat.
Practic, în 2011 a fost pierdut acest proces, atunci toată lucrarea a trecut prin mai multe faze, dar a fost preluată în final la Primăria Capitalei, iar în prezent trebuie să găsim finanţarea pentru a scoate din noroi cartierul Henri Coandă şi trebuie să asigurăm managementul de proiect profesionist.”
Aici totul este un şantier deschis, păcat este şi de lucrările făcute, pentru că ele se vor degrada. Cum este şi staţia asta de epurare abandonată!
La Primăria Sectorului 1, viceprimarul promite investiţii în zonă, atât cât le permite legea.
Oliver Paiusi viceprimar Sectorul 1 Bucureşti: „Atât avem voie, să intervenim aici să rezolvăm partea de aliniament verde, asta o s-o luăm noi pe cheltuiala noastră pentru că trebuie să rezolvăm zona asta. Noi putem să ne implicăm pe zona verde şi pe cele două terenuri, noi nu avem voie să mergem acolo unde acţionează Primăria Capitalei, ne interzice legea. Vine curtea de conturi şi ne impută orice investiţie unde noi nu suntem administratori”.
Se fac demersurile pentru o şcoală şi un supermarket.
Oliver Paiusi: „Aici vom face investiţiile aşa cum am promis, când dă căldura vom interveni”
De-a lungul timpului, foarte mulţi dintre cei care au construit în jurul Bucureştiului, în zona asta de nord, şi-au adus molozul, resturile, în spatele cartierului Henri Coandă. Peisajul este dezolant. În partea cealaltă puteţi vedea pista Aeroportului Băneasa. Chiar acum coboară un avion. Pista curată, frumoasă, în dreapta munţi de moloz.
În 2021, cartierul Henri Coandă este un şantier deschis, abandonat şi nefinalizat, cu şanse din ce în ce mai mici să arate ca în proiectul propus iniţial.
E o poveste fără sfârşit aici în Henri Coandă. Imediat după alegerile de anul trecut, lucrările s-au oprit, antreprenorul a plecat, şantierul a rămas descoperit. Au trecut 17 ani pentru acest cartier şi din păcate cred că va mai trece mult timp până când acest cartier va fi funcţional pe deplin.
O istorie a neputinţei şi prostiei, o lecţie despre cum să nu faci un proiect rezidenţial – drumuri impracticabile, inundate, pline de noroi şi gunoaie. Ani de chin şi eforturi pentru o comunitate de care autorităţile îşi bat constant joc.
