Cartierul Henri Coandă, un dezastru urbanistic. "Suntem sinistraţi în Bucureşti"

Dată publicare: 28-03-2021 18:15
Dată actualizare: 30-03-2021 11:12


CARTIERUL NIMĂNUI, PARTEA I. În zona de nord a Bucureştiului a fost proiectat un cartier pentru tineri, susţinut de statul român.

"O casă pentru tine!" era sloganul cu care s-a lansat ansamblul de locuinţe ce se voia cel mai nou, cel mai modern şi mai funcţional cartier al Capitalei, "Henri Coandă".


Ce a urmat este o istorie a incompetenței administrative româneşti.

„Sinistraţi în Bucuresti - suntem plătitori de taxe, eu asta subliniez. Plătim la stat tot ce vor ei şi nu suntem datori.. Ce mizerie a fost…că vă arăt poze că plângi. Şi n-aveam pe nimeni în jur, rămânea salvarea pe câmp pe acolo. Au săpat cred că de cinci ori canalizarea şi apa pluvială, de cinci ori dom'le şi la urmă n-au tasat bine” povestește un locuitor al zonei.

Cizmele în geam sunt reprezentative pentru cartierul ăsta - dacă nu le ai nu ai cum să trăieşti aici.

Un cartier frumos şi generos. Pe hârtie. Henri Coandă, Bucureşti, 2021. Un proiect pornit în 2003/2004, aşa a fost proiectat. S-a făcut un acord între Consiliul Județean Ilfov, Primăria Sectorului 1 Bucureşti, Primăria Voluntari, ca să ofere tinerilor sub 35 de ani terenuri pentru locuinţe.

Planul a fost demarat de Miron Mitrea, cel care conducea în acel moment Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, şi trebuia coordonat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, ANL.

„Un proiect generos, românii vor vedea de la idee la construcție" spuneau inițiatorii acestuia.

Aşa a început unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri administrative din ultimii ani, un dezastru urbanistic pentru modul incoerent în care a fost gândită dezvoltarea Bucureştiului.

Au trecut 17 ani din momentul semnării iniţiale a contractului, străzile sunt în continuare impracticabile, pe o bună parte din cartier, iluminat public stradal nu există, nu mai vorbim de canalizare, drumuri publice, gaz.

Ansamblul de locuinţe a fost proiectat în zona de nord, exclusivistă, a Capitalei, pe aproape 116 hectare, pe suprafaţa Sectorului 1 şi a oraşului Voluntari. Trebuiau să fie 1.200 de imobile construite cu credit ipotecar, peste 5.000 de beneficiari, tineri sub 35 de ani la ora aceea.


„Este eşecul urbanismului în Bucureşti din ultimii 30 de ani”

 

Este unul dintre cele mai ruşinoase proiecte făcute vreodată în Bucureşti. S-au succedat primari, miniştri. O bătaie de joc pe bani publici.

Vorbim de primarul Băsescu, primarul Videanu, primarul Oprescu, primarul Firea şi astăzi primarul Nicușor Dan. Din partea Bucureştiului. Din partea Voluntariului a fost acelaşi, Florentin Pandele.

ANL trebuia să facă proiectele, să urmărească execuţia şi construcţia caselor şi a unor cartiere de blocuri, să susţină edificii sociale - grădiniţe, şcoli, dispensare, sedii de poliţie şi pompieri. Primăriile trebuiau să asigure infrastructura - apă şi canalizarea, iluminat public, drumuri şi spaţii verzi.

Dan Milea- consilier general al Municipiului Bucureşti: „Este eşecul urbanismului în Bucureşti din ultimii 30 de ani. Autorităţile se angajează să susţină cu infrastructura, dau drumul la proiecte, lumea vine, construieşte, îşi face credite şi autorităţile eşuează complet.”

Haideţi să vedeţi cam cum se derulează povestea cu apa, ia uitaţi aici… Da, asta e apa de la puţ, din punct de vedere microbiologic este bună, însă cantităţile de fier, mangan, sulf, depăşesc normele admise. Riscăm să ne îmbolnăvim grav.

Tatiana Bubulac a trecut prin toate etapele nefaste ale cartierului şi este unul dintre cei mai activi membri ai Asociaţiei "Henri Coandă". Proiectul a început cu stângul: o parte a terenului dat de stat în concesiune tinerilor a fost revendicata cu acte false şi proiectul ANL a fost blocat câţiva ani în instante.

Tatiana Bubulac - Asociaţia de proprietari "Henri Coandă": „3-4 ani nu s-au început lucrările deoarece au fost revendicări pe tot cartierul, şi în partea de sector 1 şi în partea de Voluntari”

A fost momentul în care foarte mulţi dintre cei care au reuşit să se bage în faţă, pe lista beneficiarilor, au început să dispară din cartier. Dorin Cocos, Dragoş Constantinescu, fiul fostului preşedinte, Mihai Gherman, fiul fostului şef al Senatului, foşti miniştri PSDR, Puwac, Mihai Ursache sau jurnalişti precum Bogdan Ficeac, Octavian Știreanu au abandonat contractele din Coandă. Era un semn că peripeţiile administrative sunt abia la început.

„Domnul Chiliman, pe vremea aceea, Primăria Sectorului 1, avea de făcut utilităţile apă, canal şi primăria Voluntari avea de făcut restul, străzi, iluminat. Eh, domnul Chiliman n-a vrut să facă nimic, nici Primăria Voluntari” își amintește Tatiana Bubulac.

S-a schimbat legea ANL-ului şi primarul Adriean Videanu şi-a asumat responsabilitatea ca Primăria Municipiului Bucureşti să realizeze infrastructura pe suprafaţa întregului ansamblu.


Copiii au moștenit construcția începută de părinți


Cartierul avea proiectat, pe hârtie, edificii sociale. Şcoli, grădiniţe, dispensar, pompieri. Au fost începute unele. Şi abandonate

Dan şi Otilia sperau să-şi crească copiii în cartierul din nordul oraşului.


Copiii deja au crescut, sunt deja la facultate. Şcolile erau în oraş, trebuiau să facă şcoală, apoi au crescut, au plecat la facultate şi de unde credeam că or să faca grădiniţă aici, deja sunt la facultate…

Tinerii de atunci s-au împrumutat de la bănci şi au plătit proiectele de casă care le erau impuse de firmele de casă ale ANL-ului.

„Contractul de antrepriză cu Georgiana SRL în 2004 Călăraşi, după care, mă rog, în 2006 trebuia să fie gata. A fost predate pe 3.08.2009 de către Solaris SRL care a preluat contractual de la Georgiana SRL. De exemplu, lumina în veceul de serviciu nu se aprinde decât dacă este lumina aprinsă la bucătărie, sus nu se aprinde lumina decât dacă este aprinsă lumina la baie - e ca pomul de Crăciun. ori stingem, merg pe întuneric până sus sau las lumina ca să văd pe casa scărilor” spun ei.

Au semnat cu o firmă de diriginţi de şantier care nici măcar nu veneau să vadă lucrările. Lucrările şi casele fiind prost făcute.

Răspunsul de la ANL a fost mereu acelaşi.

Domnul Mogoșanu, să fiţi mulţumiţi că în altă parte ştiţi cât au furat?!

Astăzi, nu este nimeni disponibil din partea ANL să ne vorbească despre proiectul eşuat al cartierului Henri Coandă. Deşi schema de conducere a instituţiei are nu mai puţin de 14 directori.

Oamenii s-au mutat de nevoie în cartier.

„Ai mei s-au apucat acum 18 ani de construcţia casei, eu aveam 14 ani, visul lor era să se mute aici cu mine, casa s-a construit, ai mei au spus că nu se mută până nu au toate utilităţile gata, între timp tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, s-a prăpădit şi eu cu soţia am fost puşi în postura de tineri, să ne luăm un credit, ne tragem noi toate utilităţile şi ne mutăm.
Ne-am mutat acum un an jumate, gata, tati! Şi de atunci doar pompăm bani în toate utilităţile, în tot, dar nici nu se mai vede. (...) Am vrut să încercăm ce n-au încercat părinţii lui. Nu s-au îndurat să vândă casa, măcar copiii să trăiască dacă noi n-am reuşit. Am zis să continuăm visul, dar n-am continuat visul, am continuat coşmarul lor”
spun cei doi tineri.

La conducerea Municipiului Bucureşti a venit în 2008 primarul Sorin Oprescu. Acesta nici n-a vrut să audă de infrastructura din Henri Coandă. În urma unor procese intentate şi câştigate definitiv de Asociaţia de Proprietari, dar şi a unor plângeri penale, PMB scoate la licitaţie lucrările.

Oprescu a împărţit contractele în două – lotul 1, partea de sector 1 şi lotul 2, partea de Voluntari.
A câştigat atunci un consorţiu format din mai multe firme – lideră compania SCT, era controlată de Horia Simu, om de afaceri cu probleme penale. SCT a intrat în insolvență şi proiectul, iar în impas.

În 2013 s-au semnat într-un final contractele de proiectare şi execuție- două contracte - lot unu şi lot doi.

Contractele au fost semnate de un nou lider de proiect, COGEFA, o companie italiană. Până la venirea primarului Gabriela Firea, şantierul mai mult a stagnat.