Publicat o dată la trei ani, clasamentul PISA vine, într-un fel, la momentul potrivit, la șapte luni de la alegerile prezidențiale. Rezultatele slabe ale elevilor, dezvăluite marți dimineață, vor putea fi folosite de candidați în discursurile lor privind educația, relatează news.ro, care citează Le Figaro.
Este vorba despre cele mai slabe rezultate înregistrate în ultimii 20 de ani: Franța se clasează pe locul 34 la matematică și pe locul 28 la înțelegerea textului. Clasamentul arată, de asemenea, că abilitățile de citire și înțelegere sunt în scădere peste tot în lume.
La aflarea rezultatelor, fiecare lider politic și-a exprimat comentariile și propunerile.
Rezultate „îngrijorătoare”, dar „nu o surpriză”
Rezultatele elevilor francezi la testul internațional PISA din 2025 sunt „îngrijorătoare”, dar „nu reprezintă o surpriză”, a declarat marți ministrul educației naționale din Franța, Édouard Geffray, într-un interviu acordat ziarului Le Monde.
„Dacă rezultatele sunt stabile la științe, ele sunt în scădere la înțelegerea textului scris, atât în Franța, cât și în restul țărilor din OCDE. La matematică, rezultatele noastre, aflate în scădere, adâncesc decalajul față de media OCDE. Este îngrijorător, dar, din păcate, nu este o surpriză”, a declarat el.
„Dacă vom reuși să ducem la bun sfârșit atât proiectul privind pedagogia, cât și pe cel privind autonomia instituțiilor de învățământ, am putea reveni în fruntea clasamentului în 2033”, preconizează ministrul.
Deși Franța se situează în continuare la media țărilor din OCDE, „rezultatele sale sunt din ce în ce mai scăzute”, potrivit organizației care și-a prezentat studiul marți dimineață.
Față de 2022, rezultatele sale la științe au scăzut cu 4 puncte, la înțelegerea textului scris cu 18 puncte, iar la matematică cu 16 puncte.
Rețelele sociale, printre factorii invocați pentru declin
Numeroși factori explică această scădere a performanței. Édouard Geffray menționează în special rețelele sociale, „armă de distrugere intelectuală în masă”, dar și „scăderea investiției părinților în educație”.
În Franța, el deplânge, de asemenea, „obiectivele de învățare (...) neclare, în special în ciclul gimnazial”. Potrivit lui, ciclul gimnazial va trebui să constituie „marea prioritate a următorului mandat de cinci ani”.
Prim-secretarul Partidului Socialist (PS), Olivier Faure, care vede în acest clasament un „semnal de alarmă”, solicită ca numărul elevilor din fiecare clasă să fie limitat la 19.
Candidat la alegerile primare încă din 30 august, el dorește, de asemenea, să facă din abandonul școlar „o prioritate absolută” și să „reconstruiască o adevărată medicină școlară”.
Fostul ministru al educației naționale, Gabriel Attal, nu consideră că rezultatele sunt „proaste”, ci „alarmante”. Candidatul partidului Renaissance susține într-o postare pe X că acest proiect va fi „prima sa prioritate” și stabilește câteva obiective: „Ridicarea nivelului, respectarea autorității profesorului, elevi fericiți”.
Deputatul din partidul Insoumis (extremă stânga) și locotenentul lui Jean-Luc Mélenchon, Paul Vannier, l-a ironizat pe fostul ministru: „Distrugătorul învățământului național în fața consecințelor politicii sale”, a comentat el acid.
„În 2027 vom reconstrui școala publică”, a anunțat deputatul.
Propunerile dreptei pentru educație
În tabăra de dreapta, Bruno Retailleau (Les Républicains) propune „o revoluție culturală în educație”.
Politicianul intenționează să elimine sistemul de gimnaziu unic, precum și harta școlară și să majoreze salariile profesorilor. Până în 2032, acesta intenționează să creeze „1.000 de instituții publice inovatoare”.
Președintele Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, întors din călătoria sa în Regatul Unit, unde a semnat un acord cu naționalistul Nigel Farage privind imigrația, descrie pe X „un cutremur” pentru Franța.
Devenit din nou „candidat la funcția de prim-ministru”, tânărul de treizeci de ani propune „generalizarea metodei silabice stricte pentru învățarea citirii” și dorește să pună accentul pe „cunoștințele fundamentale”.
Eurodeputatul pledează, de asemenea, pentru o „restabilire a disciplinei” și o „formare consolidată a profesorilor, a căror autoritate trebuie respectată”.
