Șansele unui copil depind încă foarte mult de familia în care se naște și de școala la care ajunge.
România era deja în coada clasamentului european, iar în 2025 rămâne printre ultimele. Dintre țările Uniunii Europene pentru care există rezultate PISA, România este penultima la toate cele trei domenii principale evaluate - citire, matematică și științe. Doar Bulgaria are rezultate mai slabe.
România rămâne printre ultimele în Europa
Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență: 52% la matematică, 48% la citire și 46% la științe.
Iar față de acum zece ani situația s-a înrăutățit, mai ales la matematică și citire. În 2015, aproximativ 4 din 10 elevi erau sub nivelul minim; acum sunt în jur de 5 din 10.
A fi sub acest prag nu înseamnă că elevul nu știe să citească sau să socotească, ci că are dificultăți să folosească ceea ce a învățat în situații simple din viața reală. La matematică, de exemplu, să transforme un preț dintr-o monedă în alta. La citire, să înțeleagă ideea principală a unui text. La științe, să înțeleagă o explicație simplă.
Citirea este, de altfel, una dintre marile probleme ale PISA 2025 la nivel internațional. Elevii au tot mai multe dificultăți cu textele lungi. Crește fenomenul numit „hasty reading” - citirea în grabă, în care elevii răspund repede și greșit. Raportul leagă această evoluție de mai mulți factori, printre care digitalizarea și timpul petrecut pe ecrane, scăderea lecturii de plăcere, schimbarea atitudinii față de școală și absenteismul.
Și în România relația cu tehnologia oferă un contrast. Elevii români petrec la școală, în medie, 1,6 ore pe zi pe dispozitive digitale pentru învățare, aproape cât media OCDE, de 1,7 ore. În schimb, pentru distracție petrec 1,7 ore pe zi, față de numai 1,1 ore în media OECD. Iar elevii care spun că sunt distrași de dispozitive în timpul orelor au rezultate cu 18 puncte mai slabe la științe; diferența medie în OECD este de 11 puncte.
Tehnologia creează un contrast în școli
Un alt contrast: școlile românești par destul de avansate în discuția despre inteligența artificială, deși foarte mulți elevi încă nu stăpânesc competențele de bază. 73% dintre elevii români spun că la școală învață să evalueze calitatea informației generate de AI, peste media OECD, de 63%. În același timp, 40% spun că folosesc chatboturi AI pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână, față de 46% în media OECD.
O altă problemă: Rezultatul unui copil la școală este mult mai puternic asociat cu familia și mediul socio-economic din care provine decât în media statelor OECD. Mai ales la științe.
Mai grav, această prăpastie s-a adâncit în România în ultimii zece ani, în timp ce în media OCDE s-a redus. Rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce cele ale elevilor avantajați au rămas stabile. Șansele unui copil dezavantajat de a ieși din acest cerc sunt și ele mai mici.
Și nu contează doar familia, ci foarte mult și școala la care ajunge copilul. Sistemul poate ajunge să concentreze elevii foarte buni în anumite școli și elevii slabi în altele.
Totuși, România reușește să producă mai mulți elevi de vârf decât în urmă cu zece ani, dar în același timp are tot mai mulți elevi care nu ating nici măcar nivelul minim. Sistemul pare să se polarizeze: o parte dintre copii performează foarte bine, în timp ce o categorie tot mai mare rămâne în urmă.
Elevii spun că sunt curioși și dispuși să învețe
Un alt paradox: elevii români nu spun că nu vor să învețe. Dimpotrivă, 77% se declară curioși, față de 73% în media OECD, iar 63% spun că depun un efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă, față de 60% în OECD. Doar 22% spun că școala a fost o pierdere de timp, față de 24% în media OECD.
Nici lipsa profesorilor nu apare în PISA ca o explicație simplă pentru rezultatele slabe. Doar 13% dintre elevii români sunt în școli unde directorii spun că lipsa cadrelor didactice afectează procesul de învățare, față de 39% în media OECD.
Și sprijinul familiei rămâne ridicat. 76% dintre elevii români spun că părinții îi întreabă cel puțin o dată pe săptămână ce au făcut la școală, iar 63% discută săptămânal cu ei despre problemele pe care le au la școală. Spre deosebire de multe dintre țările participante, în România aceste valori nu au scăzut față de 2022.
În schimb, absenteismul rămâne ridicat.
Imaginea de ansamblu: copiii sunt curioși și dispuși să depună efort, au în mare parte sprijinul familiei, iar lipsa profesorilor este raportată mai rar decât în media OECD. Cu toate acestea, aproape jumătate nu ating competențele de bază, diferența dintre copiii avantajați și cei dezavantajați este foarte mare, iar școala la care ajunge un copil contează enorm pentru rezultatul său.
