Cum poți deveni voluntar, ca să faci țara mai curată. „În Dunăre am găsit deșeuri chiar și din Serbia și Ungaria”
Zonele de picnic, plajele, lacurile și barajele sunt în continuare locurile în care românii preferă să arunce gunoaie, deși acestea sunt mult mai puține ca acum 14 ani, spune Valentin Krancevik, board member Let’s Do It Romania.
Krancevik a fost invitat la MyImpact să vorbească despre inițiativa legislativă care va transforma Ziua Națională de Curățenie într-o lege. Proiectul legislativ își urmează acum cursul în Parlament.
La discuție a participat și Daniel Stoenică, junior project manager Let’s Do It Romania.
Alex Daragiu: Știu că urmează, în Parlament, să se discute treaba cu Ziua Națională a Curățeniei, o chestie foarte mișto. Let's Do IT Romania face asta de mult. Organiza strângerile (de deșeuri) de prin România, și face parte dintr-o organizație globală, am înțeles...
Valentin Krancevik: Din 2010 facem asta. Prima dată a fost în Estonia, în 2018. Au făcut un filmuleț prin care au arătat cum se face o astfel de activitate. Filmulețul a ajuns și în România, s-a viralizat pe Youtube, iar colegii noștri l-au văzut și au zis că se poate face și în România.
După lungi dezbateri, au reușit să-l facă. În 2010 a fost prima acțiune, la care au participat aproximativ 120.000 de oameni. Ceva extraordinar, la momentul respectiv. 14 ani mai târziu, am reușit să avem 2,4 milioane de voluntari care au participat la acțiunile noastre, în mai multe Zile Naționale de Curățenie.
Și anul acesta ne-am gândit că ar fi bine să inițiem o lege prin care să marcăm în România Ziua Națională de Curățenie, iar acum va parcurge toate etapele în Parlament. Sperăm ca în septembrie anul acesta, când vom avea acțiunea, să fie votată și să fie totul oficial.
Alex Daragiu: Ce înseamnă Ziua Națională de Curățenie? Că bănuiesc că nu e când mamele ies pe geam și șterg pe din afară... Ce înseamnă mai exact?
Valentin Krancevik: Activitățile noastre se referă foarte mult la deșeurile din natură. Ne dorim ca România să ajungă o țară fără deșeuri în natură, măcar. Și pentru asta facem noi toate aceste activități.
În lege am trecut mai multe lucruri, printre care și faptul că toate autoritățile publice centrale și locale, inclusiv școlile, pot organiza acțiuni de curățenie și conștientizare și educare a publicului privind deșeurile din natură. (…)
Participanții, în mare parte, sunt din generația Z și poate și Alfa chiar, ceea ce ne bucură foarte tare. Colaborăm foarte bine cu Ministerul Educației și avem succes, aducem tineri la acțiunile noastre.
Alex Daragiu: Ce impact poate să aibă un eveniment de genul acesta asupra lor? Pentru că nu-mi dau seama, care e motivația lor din spate, de fapt, când participi la așa ceva?
Valentin Krancevik: Nu știu dacă e motivația lor neapărat să ajute natura sau e conștientă treaba asta, dar pentru ei e foarte multă distracție. Și prin această distracție fac și un bine, conștientizează faptul că este greșit să lași deșeurile în natură.
Am avut cazuri în care copiii au participat la acțiunile noastre de curățenie, și apoi au venit părinții în alte ediții la noi să ne zică că copiii le-au atras atenția că nu e bine să faci nu știu ce cu deșeurile, tot felul de lucruri, sau au văzut pe alți oameni în în public aruncând deșeuri, și "uite, mami, nu e bine să faci asta. De ce ai făcut chestia asta?" Trebuie să răspunzi la întrebările astea.
Copiii sunt foarte engaged în în treburile astea. Am avut activități cu copiii, prin care i-am rugat să aducă părinții la școală pentru training-uri. Au reușit. Mi s-a părut fascinant că au reușit, într-o măsură mai mare decât ne-am imaginat noi. Și au veni ca la ședința cu părinții. Erau acolo, scoși la tablă. Credeau că o să fie scoși la tablă, dar de fapt le-am dat informații despre cum cum ar trebui să se desfășoare lucrurile și de ce nu trebuie să fie deșeurile acolo.
“Nu mai e atât de rău cum a fost în 2010. Acum e o problemă cu deșeurile de construcții”
Alex Daragiu: Cum ar putea să se implice cineva din generația noastră într-o acțiune de genul ăsta? Cum ajunge la voi, de fapt?
Valentin Krancevik: Cele mai multe persoane le avem implicate în Ziua Națională de Curățenie, dar avem nevoie de voluntari, în primul rând. Voluntari care să se implice în organizarea proiectelor noastre.
Este crucial cumva pentru noi să avem forța umană care să ne ajute să desfășurăm proiectele la nivel național. Au fost ani în care până la 2400 de oameni s-au implicat în organizarea evenimentului.
Avem reprezentanți în fiecare județ, organizații independente care ne ajută să dezvoltăm proiectele noastre și toți au nevoie de voluntari ca să poată să ducă munca mai departe.
Sunt acțiuni punctuale,cele de voluntariat, de o zi, de câteva ore. Dar sunt și activitățile pentru dezvoltarea proiectelor noastre la care avem nevoie de oameni și este bine să participe la ele, pentru că eu văd o dezvoltare foarte mare prin voluntariat. Mi se pare că tinerii se pot dezvolta și pot învăța foarte multe skill-uri făcând voluntariat.
(...) Nu mai e atât de rău cum a fost în 2010. Acum e o problemă cu deșeurile de construcții, unde nu poți să duci voluntari, neapărat. Trebuie să acționezi cu autoritățile, și avem evenimente la care trebuie să aducem 100-200 de voluntari. Nu găsim cel mai lesne zone, pentru că nu putem să-i ducem în zone periculoase, în zone cu deșeuri de construcții, pentru că n-ar avea un impact real.
(...) În luna mai estimăm că o să lansăm o aplicație de mobil prin care voluntarii, cetățenii, oricine poate să o instaleze și să raporteze zonele cu deșeuri de natură. Și nu numai atât, ci și zonele cu ambrozie. Începând de anul trecut, avem legislația completă pentru a stopa extinderea ambroziei, și ne-am dorit foarte mult să adăugăm și asta în aplicație. (…)
Noi primim raportările de la cetățeni, le verificăm, le transformăm în sesizări legale, automat în baza legilor, către autoritățile locale. Acestea au 30 de zile timp să ne răspundă. În cazul în care nu răspund, noi încercăm să facem un follow-up, să discutăm cu ele, să vedem despre ce este vorba acolo.
În cazul în care nu răspund, mergem către Garda de Mediu. La fel, așteptăm 30 de zile să vedem care este rezoluția lor și facem follow-up. În cazul în care nici aici nu primim o rezolvare, o să căutăm căi legale în funcție de zona respectivă. Dar de multe ori se rezolvă.
Și anul acesta avem și o promisiune de la Ministerul Mediului că cei de la Garda de Mediu vor folosi aplicația noastră, să vadă direct acolo care sunt raportările din fiecare județ și să comunice mai eficient cu noi și poate și cu autoritățile locale. Fiecare dintre aceste autorități vor avea un cont în aplicația noastră, să-și vadă raportările, să le poată gestiona de acolo mi se pare cel mai eficient.
Alex Daragiu: Ce tipuri de zone ar fi vizate de această zi a curățeniei?
Valentin Krancevik: Zonele de picnic, zonele de la marginea pădurii, zonele de plajă, zonele de câmp, marginile lacurilor și barajelor. Am fost anul trecut la Bicaz. Când se retrage apa, este rău de tot, și probabil așa este în toate lacurile de acumulare, și nu doar pe margine. Este mult (gunoi) în pădure, tot ce înseamnă în afara orașelor, mai ales în comunitățile unde nu este foarte bine implementată salubritatea.
Sunt foarte mulți care încă le depozitează la marginea orașelor sau le ard în groapă. (...) Și pe marginea Dunării am găsit deșeuri din Serbia, din Ungaria, de peste tot.
