Motivarea CCR în cazul „amendamentului Fritz”. De ce consideră că pierderea mandatului nu este o sancțiune retroactivă

Curtea Constituțională explică în cazul „amendament Fritz” că încetarea mandatului unui ales în urma unei incompatibilități sau a unui conflict de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi nu încalcă principiul neretroactivității, după cum arată decizia CCR.

Curtea subliniază că, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituţional şi deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.

„Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional”, se arată în motivarea deciziei.

Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată.

Miza principală a deciziei CCR este articolul 15 alineatul (2) din Constituție, care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În sesizările formulate împotriva legii ANI care a trecut recent prin Parlament, criticii au susținut că noua reglementare atașează unei situații juridice consumate o consecință pe care legislația în vigoare la acel moment nu o prevedea: pierderea unui mandat aflat încă în desfășurare.

CCR respinge însă această interpretare și face o distincție între sancțiunea aplicată pentru fapta de incompatibilitate sau conflict de interese și efectele acesteia asupra unui mandat aflat în curs.

„Vechile dispoziții delimitau riguros tratamentul aplicabil titularilor de mandate față de persoanele care nu mai dețineau nicio funcție la data definitivării raportului ANI (în cazul acestora din urmă, interdicția curgând de la data rămânerii definitive a actului, fără a le destabiliza mandatele obținute ulterior). Noua reglementare anulează această distincție și introduce o consecință pe care subiecții de drept nu o puteau prevedea: desființarea unui mandat exercitat în prezent în temeiul unui statut legal consolidat. Introducerea termenului de 30 de zile nu distorsionează natura retroactivă a normei, reprezentând un simplu dies executionis (o amânare temporară a punerii în executare materială). Sursa unică și exclusivă a decăderii rămâne raportul ANI sau hotărârea definitivă, ambele anterioare legii noi. Dacă am admite că întârzierea executării înlătură caracterul retroactiv, art.15 alin.(2) din Constituție ar fi golit de utilitate, permițând legiuitorului să reevalueze sancționator orice culpă istorică, sub singura condiție ca efectul material să se producă după intrarea în vigoare a legii noi. O asemenea interpretare distruge puntea cauzală dintre faptul generator trecut (facta praeterita) și noua sancțiune, vătămând direct drepturile politice fundamentale ocrotite de art.36 și 37 din Constituție”, se arată în documentul obținut de Știrile ProTV.

Informațiile obținute pe surse despre motivarea decizie CCR în acest caz vine după ce pe 17 august, a declarat constituțional amendamentul din noua Lege a integrității care prevede încetarea mandatului aleșilor pentru care există o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese și care se află încă în perioada de interdicție de trei ani prevăzută de lege. Amendamentul a fost introdus de PSD în Legea ANI.

Prevederea a fost denumită de USR „Amendamentul Fritz”, deoarece îl poate vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, dar și alte câteva zeci de persoane aflate într-o situație juridică similară. Acesta are o decizie definitivă privind un conflict de interese, iar noua prevedere ar putea duce la pierderea mandatului său.

Concret, articolul prevede că persoanele pentru care există deja o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care nu a expirat termenul de trei ani al interdicției își pierd de drept funcția, mandatul sau demnitatea publică la 30 de zile după intrarea în vigoare a noii legi.

USR a contestat prevederea la CCR și a susținut că aceasta are efect retroactiv și că a fost introdusă astfel încât să se aplice inclusiv situației lui Dominic Fritz. Critica formațiunii politice a fost analizată de Curtea Constituțională, care a respins însă obiecțiile.

CCR: Pierderea mandatului în caz de incompatibilitate nu este o sancțiune nouă pentru o faptă din trecut

Situația juridică relevantă exista deja la momentul intrării în vigoare a noii legi. Raportul de evaluare al Agenției Naționale de Integritate devenise definitiv, iar, în cazurile în care a fost contestat în instanță, legalitatea acestuia fusese confirmată printr-o hotărâre definitivă, se mai arată în document.

Curtea subliniază că noua lege nu modifică faptul că persoana a încălcat regimul incompatibilităților sau al conflictelor de interese. Acest fapt este deja consumat și definitiv stabilit. Problema analizată de judecători este ce consecință produce această situație asupra unui mandat care continuă să fie exercitat. În logica CCR, încetarea mandatului nu reprezintă o sancțiune nouă aplicată faptei din trecut, ci un efect viitor al unei situații juridice deja existente.

„În cazul normelor criticate, premisa aplicării noii consecințe juridice nu este un fapt viitor, ci existența unei situații juridice anterioare și definitive: constatarea definitivă a incompatibilității sau a conflictului de interese prin raportul de evaluare al ANI, după caz, confirmat prin hotărâre judecătorească definitivă. Prin urmare, legea nouă nu se aplică unui fapt juridic viitor. Aceasta ia o situație juridică deja constituită și definitivă – existența unui raport de evaluare definitiv și, după caz, a unei hotărâri judecătorești definitive care i-a confirmat legalitatea – și îi atașează o consecință juridică nouă, care nu făcea parte din conținutul juridic al acesteia la momentul constituirii și definitivării sale”, ar fi scris judecătorii CCR în motivarea deciziilor luate pe 17 august.

„Faptul generator” este diferit de momentul în care apare sancțiunea

Unul dintre argumentele din motivare este distincția dintre momentul în care s-a produs situația juridică de incompatibilitate și momentul în care apare efectul acesteia, adică pierderea mandatului. CCR arată că, în cazul normelor contestate, premisa aplicării noii consecințe juridice nu este un fapt viitor. Este vorba despre existența unei situații juridice anterioare și definitive: constatarea incompatibilității sau a conflictului de interese printr-un raport ANI rămas definitiv și, după caz, confirmat de instanță.

Prin urmare, Curtea consideră că noua lege nu „rescrie” situația juridică din trecut. Ea îi atașează o consecință juridică ce se produce în viitor. În motivare, judecătorii resping ideea că orice consecință produsă după intrarea în vigoare a unei legi noi ar trebui considerată automat neretroactivă. În același timp, ei susțin că simplul fapt că efectul se produce în viitor nu este suficient, în sine, pentru a stabili retroactivitatea.

„Facta praeterita”, „facta pendentia” și „facta futura”

Motivarea CCR include distincția juridică dintre situațiile consumate, cele aflate în curs și cele viitoare. În cazul „amendamentului Fritz”, Curtea consideră că existența incompatibilității sau a conflictului de interese reprezintă o situație juridică deja constituită și definitivă. Raportul ANI a fost emis, iar, dacă a fost contestat, legalitatea lui a fost confirmată definitiv de instanță.

Prin urmare, CCR precizează că această situație nu poate fi considerată o facta pendentia, adică o situație juridică aflată încă în curs de constituire sau modificare la momentul intrării în vigoare a noii legi. Faptul generator este, în viziunea Curții, deja consumat. În schimb, ceea ce se produce ulterior este efectul asupra mandatului. Astfel, situația de incompatibilitate reprezintăfapta este trecută, situația juridică este definitivă, dar efectul asupra mandatului se produce în viitor.

„Raportul de evaluare al ANI definitiv și situația juridică pe care acesta o constată nu reprezintă o facta pendentia. Faptul generator a fost consumat, raportul administrativ a fost emis, iar legalitatea sa a fost, după caz, definitiv confirmată de instanță. Prin urmare, nu există o situație juridică administrativă aflată în curs de constituire sau modificare la data intrării în vigoare a legii noi. Existența unui mandat în curs nu schimbă această concluzie. Trebuie distinse două raporturi juridice autonome: pe de o parte, raportul juridic referitor la incompatibilitatea sau conflictul de interese, născut, constatat și definitiv soluționat sub imperiul legii vechi; pe de altă parte, raportul juridic privind exercitarea mandatului sau funcției, dobândit ulterior, în condițiile legii aplicabile la momentul alegerii sau numirii. Caracterul în curs al celui de-al doilea raport juridic nu transformă primul raport juridic într-o situație juridică pendinte. Mandatul aflat în curs nu poate constitui, prin el însuși, un mecanism prin care legiuitorul să redeschidă, să recalifice sau să extindă retroactiv consecințele juridice ale unei situații de incompatibilitate ori de conflict de interese deja definitiv stabilite”, notează CCR.