Procurorii cer pedepse maxime în dosarul Colectiv. ”Oameni au ars, și nu vorbim de doi, ci de un cimitir”
DNA şi Parchetul General cer pedepse maxime pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii firmei de artificii, în dosarul Colectiv.
Pe 16 decembrie 2019, procesul victimelor din Clubul Colectiv intra în faza de apel la Palatul de Justiție din București, după ce tribunalul i-a condamnat pe inculpați la pedepse cu închisoarea ce însumat depășesc 80 de ani. Acum, după încă doi ani de judecată, sentința finală ar putea să le aducă pedepse maxime.
În sala de judecată au fost prezenți peste 20 de avocați, cei trei patroni ai clubului, câțiva supraviețuitori și o parte dintre părinții tinerilor morți.
Liviu Popescu, victimă: ”România are din păcate o istorie cu procesele cu victime sau procese importante, care se tergiversează și durează foarte mult. Pentru mine 6 ani au trecut relativ repede, viața a mers înainte, am făcut 18 intervenții chirurgicale, am fost 31% suprafață arsă, ultimele 3 le-am făcut anul ăsta. Nu s-au schimbat lucruri fundamentale, nu s-a schimabt legislația, nu s-a schimabt nimic, Colectivul se poate întâmpla și mâine”.
Judecatorii au stabilit ca pledoariile finale să fie cronometrate și să se încheie marți. Vineri, după concluziile procurorilor i-au invitat la microfon și pe avocații inculpaților. Mulți dintre aceștia au spus că nu sunt pregătiți și au fost mustrați verbal de președinta completului. Supraviețuitorii prezenți în sală au reacționat și ei.
Avocații au spus că nu sunt pregătiți
Ion Nicolae, parte vătămată: ”De atâția ani de zile să nu te poți pregăti, să invoci că de azi până luni poți să... cineva și-a bătut mult joc de noi atâția ani de zile. Sora mea a murit acolo fiind femeie de serviciu. Pentru 100 de lei a plecat de acasă și au rămas orfani 5 copii. O durere care nu se poate descrie în cuvinte”.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, inculpații trebuie să plătească alături de Primăria Sectorului 4 și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență București, 50 de milioane de euro daune morale către părțile vătămate.
Primarul Cristian Popescu Piedone, condamnat în primă instanță la 8 ani si jumătate de închisoare, nu a fost prezent vineri.
Curtea de Apel Bucureşti a început vineri dezbaterile finale din dosarul Colectiv, context în care procurorii au cerut pedepse ”orientate spre maximum prevăzut de lege” şi cu executare în cazul celor acuzaţi în acest caz.
Procurorul Parchetului General a declarat în faţa judecătorilor că şi după tragedia din Colectiv mulţi agenţi refuză să îşi ia autorizaţii pentru incendiu, doar afişează pe geam că nu au, dar anunţul nu îi exonerează de răspundere penală.
”Riscurile sunt şi mai mari. Pot avea impresia că nu răspund penal pentru că victimele îşi asumă să ardă de vii când intră într-o locaţie fără aviz. Chiar dacă societate e marcată de tragedia din Colectiv, aceasta se poate întâmpla din nou oricând", a spus anchetatorul.
DNA: ”Este inexplicabilă atitudinea blândă a instanței”
La rândul său, procurorul DNA a cerut instanţei aplicarea unor pedepse maxime şi cu executare, susţinând că "este inexplicabilă atitudinea blândă a instanţei de fond".
Anchetatorul a mai adăugat că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars, "şi nu vorbim de doi, ci de un cimitir".
Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.
Daune morale și materiale de 50 de milioane de euro
Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
Etichete: colectiv,
Dată publicare:
