Ionel Arsene se ascundea de aproape trei săptămâni în Italia. Nu va ajunge deocamdată în România
Ionel Arsene, baronul PSD de Neamț, condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni pentru coruptie, s-a predat autoritatilor din Italia, țara în care se ascundea de 3 săptămâni. Arsene a mers la Poliția din Bari, însoțit de un avocat, și a fost reținut.
Nu va ajunge deocamdată în România, pentru că un magistrat italian urmeaza să stabilească ce se va întâmpla cu el.
Ionel Arsene se ascundea de aproape trei săptămâni în Italia. Plecase acolo - se pare - pe 4 martie, în concediu, - cu 6 zile înainte să afle sentința prin care a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție.
Baronul PSD de Neamț s-a predat autorităților din Bari, spun surse din Ministerul român de Interne, iar acum este reținut în Peninsulă.
Florin Cojocaru, avocatul lui Ionel Arsene: „Vă dați seama că nu a fost o decizie spontană, nu a fost una abruptă. S-a luat mai din vreme. Domnul Arsene și-a asumat întreaga situație, vă dați seama. Adică s-a pus la dispoziția autorităților de acolo care rămâne mai departe să își acceseze propriile proceduri și să cumpănească și ele asupra situației juridice a dânsului.”
Localitatea unde Arsene s-a pus la dispoziția carabinierilor este la circa 900 de kilometri de Provaglio d'Iseo - provincia Brescia, unde politicianul are de mai mulți ani o firmă înregistrată alături de cumătrul sau.
Un jurnalist din Neamț susține că pentru a se ascunde până acum în Italia, Arsene ar fi beneficiat de sprijinul unor interlopi români.
Ionuț Corfu, jurnalist: „A luat legătura din timp, înainte de pronunțarea sentinței, cu un clan de interlopi români din Italia care se ocupă cu astfel de proceduri pentru infractorii români fugiți, în sensul că le fac din timp intrări pe la avocați, într-un cuvânt le pregătesc terenul. Din informațiile mele, clanul acesta l-a ajutat pe Ionel Arsene sa se ascundă după pronunțarea sentinței.”
Cosmin Florian, român în Italia: „Frica mea era că va ajunge în Bari și așa a și făcut. În Bari există o instanță de judecată care nu pune în aplicare mandatele de extrădare și-i eliberează pe banda rulantă. Pe teritoriul Italiei, acum că Ionel s-a predat în Bari este doar o strategie de a nu fi extrădat.”
Faptul că Ionel Arsene s-a predat autorităților din Italia nu înseamnă că va fi trimis imediat în România.
Inițial, un magistrat italian va decide în cazul lui o măsură temporară: arest provizoriu, la domiciliu sau control judiciar. Importantă este apoi procedura de punere în aplicare a mandatului european de arestare emis pe numele baronului PSD de Nemț - care poate fi de durată.
Judecătorii italieni pot cere din România o sumedenie de acte traduse în limba italiană: de la decizia definitivă de condamnare, până la documente legate de modul și locul unde Arsene ar trebui să își ispășească detenția.
Soarta politicianului român condamnat definitiv nu va fi însă decisă peste noapte. Instanțele italiene pot decide, chiar și în câteva luni, dacă pun în executare mandatul european de arestare și îl trimit sub escortă pe Ionel Arsene în țară. La fel de bine, instanțele de judecată din peninsulă pot dispune ca fostul lider nemțean să execute condamnarea într-o închisoare din Italia.
Ciprian Mitoșeru, avocat: „Dacă are rezidența de cel puțin 5 ani în Italia există posibilitatea, nu negația, ca instanțele italiene să refuze extrădarea acestuia.”
O altă variantă - întâlnită deja în alte cazuri ale unor români care au fugit în Italia după ce au fost condamnați în România, ar fi ca o parte din pedeapsă să fie amnistiată, iar o parte suspedata. În acest fel, Arsene ar avea șansa să nu facă nicio zi de închisoare.
Florin Cojocaru, avocatul lui Ionel Arsene: „În mobilizarea apărării și a domnului Arsene, se caută evident să nu fie puse în executare aceste consecințe ale decizie din România.”
R: „Nici măcar într-o închisoare din Italia!?”
Florin Cojocaru: „Evident.”
Italia, țara unde s-a predat Arsene, răspunde cel mai greu punerii în aplicare a unor mandate europene de arestare. Instanțele din pensinsulă refuză nu doar mandatele de arestare preventivă, ci și pe cele de executare a pedepselor provenite din decizii definitive de condamnare. Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare într-un dosar al DNA și fostul acționar de la Dinamo Dragoș Săvulescu, condamnat definitiv la 5 ani și jumătate de închisoare în dosarul retrocedărilor de plaje sunt doar doi dintre românii localizați în Italia, pe care justiția de acolo, sub diferite pretexte, unele medicale, a refuzat să îi trimită în România.
