Dosarul ”Revoluției”. Ion Iliescu este, oficial, urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii
Ion Iliescu este oficial urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii. Procurorii militari l-au informat marți, în prezenţa avocatului, că îi reproşează diversiunile din ultimele zile ale lui decembrie 1989.
Fostul şef de stat, însă, nu a făcut nicio declaraţie.
În uriaşul dosar al Revoluţiei sunt urmăriţi penal Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
La 88 de ani, Ion Iliescu spune că va sta drept doar la judecata istoriei. El este acuzat de infracţiuni contra umanităţii, la 28 de ani de la dramaticele evenimente din decembrie 1989. Acestea au fost soldate în Bucureşti cu peste 700 de morţi, peste 2000 de răniţi şi aproape o mie de reţinuţi ilegal. Fostul şef de stat a fost pus oficial sub învinuire şi are de-acum calitatea de suspect. Anchetatorii susţin că ar fi ”oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. (...) Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, (... ) a avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid."
Ion Iliescu va trebui să dea socoteală nu doar pentru fapte comise între 27 şi 31 decembrie, în perioada când şi-a asumat rol de şef al statului, ci şi pentru ceea ce s-a întâmplat în primele zile după fuga soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, când era preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale.
Preşedintele Klaus Iohanis a avizat urmărirea lui penală în calitate de şef al executivului, o procedură pe care Iliescu nu o vede legală. În anchetă, i-ar fi întrebat pe procurori de ce consideră că Revoluţia pe care a înfăptuit-o este o infracţiune contra umanităţii.
Ion Iliescu nu a făcut nicio declaraţie. Nici în fata procurorilor, nici în fata junalistilor. S-a rezumat la reacţia de pe blogul sau în care a calificat ancheta drept o farsă. Ion Iliescu a mai fost suspect în dosarul Revoluţiei în 2007, însă procurorii militari nu au trimis de atunci dosarul în instanţă, ba chiar au reluat cercetările.
Alături de Ion Iliescu vor fi urmăriţi penal pentru infracţiuni contra umanităţii şi fostul premier Petre Roman, fostul prim vicepremier Gelu Voican Voiculescu, dar şi alţi ofiţeri superiori ai armatei. Aceştia au susţinut că sunt nevinovaţi.
Comunicatul Parchetului
Ion Iliescu a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut "un evident caracter diversionist", se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Parchetul General, în care se precizează că s-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii faţă de fostul preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), fiind vizate fapte comise în intervalul 27 - 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare.
"Reamintim că pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către Iliescu Ion, procurorii militari au solicitat autorizarea preşedintelui României, necesitatea acestei măsuri procesuale fiind justificată de faptul că, în perioada menţionată, CFSN a acţionat ca un veritabil Guvern, membrii acestuia fiind asimilaţi unor miniştri", se mai arată în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) au mai dispus în dosarul "Revoluţiei" efectuarea în continuare a urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, faţă de generalul locotenent în rezervă Iosif Rus, la data săvârşirii faptelor comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior, precum şi faţă de amiralul în rezervă Emil ("Cico") Dumitrescu Emil, la data săvârşirii faptelor căpitan rangul I.
Potrivit procurorilor, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior, a dat ordine cu caracter diversionist, precum cel din seara de 22 decembrie 1989, când, din proprie iniţiativă şi fără drept, a solicitat ca în sprijinul micro-garnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate.
"Acest ordin, dat de o persoană ce nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei şi apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informaţională şi de comunicare între forţele angrenate în paza şi apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esenţiali ce au creat premisele focului fratricid între militarii MApN şi cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar şi inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia survenită în dimineaţa zilei de 23.12.1989, în urma căreia au decedat 48 de persoane (40 militari) şi alte 15 au fost rănite", se menţionează în comunicat.
Procurorii mai susţin că faţă de Iosif Rus există probe că pe 23 decembrie 1989 a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj şi înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric.
"În condiţiile în care gl. lt. (r) Iosif Rus a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) şi în alte zone, cu scopul combaterii presupuşilor terorişti, au fost generate confuzii şi suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuşi la sol pentru paza diverselor obiective, situaţie care a dus la deschiderea focului fratricid şi creşterea în intensitate a psihozei teroriste. De menţionat că toate afirmaţiile făcute cu privire la existenţa elementelor teroriste s-au dovedit ulterior a fi false", precizează PÎCCJ.
În ceea ce-l priveşte pe Emil ("Cico") Dumitrescu, din probatoriu rezultă că, îmbrăcat în ţinută militară, a lansat personal prin intermediul TVR, începând din ziua de 22 decembrie, informaţii false, cu caracter diversionist, ce au avut drept efect instaurarea la nivelul întregii ţări a psihozei fenomenului terorist, ce a avut drept consecinţă pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale şi lipsirea de libertate a numeroase persoane.
"Ca iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), Iliescu Ion a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), a avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare", se mai arată în comunicatul PÎCCJ.
Iohannis a dat aviz favorabil urmăririi penale
În data de 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, potrivit Agerpres.
Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul "Revoluţiei", concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.
Procurorul militar Marian Lazăr declara atunci că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri.
În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi la declanşarea protestelor în Bucureşti.
Totodată, procurorii susţineau că au existat diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu, dar şi ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului prezidenţial.
"Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite.
Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă.
De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave. În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii, şi imitatoare privind desantul de paraşutare.
Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.
Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.
Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu", mai declara atunci procurorul Marian Lazăr.
În plus, până la execuţia celor doi, la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.
Anchetatorii precizau că au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!