Ion Iliescu, prima reacție în dosarul Revoluției: „Ne dau lecții oameni care, în timpul ceaușismului, au tăcut mâlc”

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Vineri 13 Aprilie 2018 20:03
Categorie: Justitie
Ion Iliescu

Fostul președinte al României a reacționat, vineri seara, după ce Klaus Iohannis a aprobat cererea procurorului general privind începerea urmăririi penale, atât în cazul său, cât și a lui Petre Roman și Gelu Voicain Voiculescu.

În calitate de președinte, respectivi membri ai Consiliului Naţional al Frontului Salvării Naționale, cei trei sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, în timpul Revoluției din decembrie '89. 

În acest context, Ion Iliescu a comentat decizia într-o postare pe blogul său, deși avocatul Adrian Georgescu a precizat anterior că nu l-a lăsat pe clientul său „să vorbească la audieri, pentru că era foarte clar că povestea, în calitate de martor, fapte de-ale dumnealui, care l-ar fi incriminat şi ar fi putut să fie folosite împotriva sa."

Astfel, referindu-se la decizia președintelui Klaus Iohannis de a aproba cererea de începere a urmăririi penale, Ion Iliescu a afirmat: „În ceea ce mă privește decizia președintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Mă surprinde însă faptul că, liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor. De asta au ajuns să ne dea lecții de democrație oameni care, în timpul ceaușismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalității lui Ceaușescu.”

Referitor la dosare, Iliescu susține că „au făcut obiectul atenției procuraturii timp de 28 de ani.”

Referitor la dosare, el a afirmat că „au făcut obiectul atenției procuraturii timp de 28 de ani.”

„Am decis să ies din tăcerea pe care mi-am impus-o în legătură cu acțiunile justiției în cazul dosarelor generic numite ”Revoluția” și ”Mineriada”, din obligația de a lămuri câteva lucruri. Prima observație se referă la finalitatea acestor dosare, finalitate care nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente. Cum poate afirma cineva că acesta este scopul acestui spectacol ”justițiar”, când, în cazul evenimentelor din 13-15 iunie 1990 nu a fost judecat, de fapt, nici măcar cercetat, vreunul dintre cei care au organizat acțiunile violente din ziua de 13 iunie, au atacat sediul Poliției Capitalei, sediul SRI, al Ministerului de Interne, care au răspândit zvonuri ce au incitat la violențe, au atacat și incendiat sediul Televiziunii publice și au rănit oamenii care apărau studiourile tv de furia dezlănțuită a unor indivizi, la fel de fără chip și identitate ca și teroriștii care au atacat fostul sediu al CC al PCR chiar în momentul în care se redacta Comunicatul către țară a CFSN?

Pentru cei mai mulți dintre cei care acuză acum în spațiul public, evenimentele de la 15 martie 1990 de la Târgu Mureș, nu mai există, pentru că, nu-i așa, contrazic tezele lor despre natura și consecințele lor, și nu mai servesc ”cauzei”. La fel, nici evenimentele din 13 iunie 1990 nu mai există, iar minerii au venit la București fără motiv, doar pentru a reprima o manifestație, cea din Piața Universității, pe care organizatorii ei o încetaseră a doua zi după alegerile din 20 mai 1990. Se construiește o altă realitate, pentru a justifica astfel de dosare.

Au făcut obiectul atenției unor comisii speciale ale Parlamentului României. De fiecare dată soluțiile pronunțate au nemulțumit pe cineva, de vreme ce se redeschid mereu, coincidență probabil, atunci când apar crize de natură politică, în special, care necesită schimbarea agendei publice. Acum ni se spune că istoria trebuie scrisă de procurori și judecători. De ce? Ca să aflăm că o Revoluție durează exact cât îi trebuie unui dictator să decoleze de pe acoperișul sediului puterii? După care, în secunda următoare, democrația se instalează, instituțiile ei înfloresc și schimbarea s-a terminat?

Această abordare este pe cât de politizată, pe atât de periculoasă. Nu poți fundamenta un dosar de cercetare penală pe viziunile unora sau altora despre evenimente despre care oricum nu puteau avea o imagine corectă. În acele zile de decembrie 1989 nimeni n-a avut o imagine integrală a evenimentelor. Nimeni nu poate să spună că știe tot ce s-a întâmplat, și că tot ce știm noi, ceilalți, este fals, că varianta lui are drept de adevăr absolut, iar Justiția trebuie să consfințească această variantă. Ei bine, asta se dorește cu aceste două dosare! Nu dovezile trebuie să ducă spre un verdict, verdictul a fost dat în afara cadrului legal, iar justiția trebuie doar să înlăture acele dovezi care ar contrazice verdictul.

Nu cred că-și închipuie cineva că vechiul sistem abandona, fără să reziste, puterea, în decembrie 1989, oricât de erodat și de slăbit ar fi fost. Avea de partea sa aparatul de represiune, chiar dacă unii, mai rapizi în decizii, începuseră să fugă de pe corabie. Cu unii dintre ei vom avea surpriza să ne întâlnim în organizarea evenimentelor din 13 iunie 1990. Asta dacă justiția ar vrea să cerceteze acele evenimente în mod corect – evenimente care au reprezentat răzbunarea lor pentru că au fost alungați de la putere în decembrie 1989”, a precizat Ion Iliescu.

În opinia sa, „totul se transformă într-o farsă, jignind sacrificiul și memoria celor care au luptat pentru libertate și democrație.”

„(..)Am spus și repet: ar fi fost bine dacă am fi avut parte și noi precum Polonia, Ungaria și Cehoslovacia,de o tranziție negociată. O revoltă populară a născut un vid de putere. Niște oameni, din cele mai diverse zone ale societății, și de cele mai diverse convingeri politice, au încercat să dea un sens și o direcție schimbării. Și-au asumat niște responsabilități. Acum sunt acuzați că au îndrăznit acest lucru.

Totul se transformă într-o farsă, jignind sacrificiul și memoria celor care au luptat pentru libertate și democrație. Probabil că trebuia să trecem și prin faza asta. Deși altele sunt problemele de pe agenda națiunii. Care agendă pare să nu mai aibă nici obiectivul integrării europene, nici pe cel al dezvoltării, combaterea sărăciei, o viață mai bună pentru români.

Programul Revoluției Române rămâne în continuare actual. Poate că asta deranjează, în ultimă instanță. Dar nu este vina mea că se întâmplă așa. Prezentul este operă colectivă. Eu mi-am făcut partea mea de datorie, indiferent de ceea ce cred cei care caută țapi ispășitori pentru eșecurile lor. Stau cu capul sus la judecata istoriei”, a mai scris Ion Iliescu, pe blogul său.

 Odată obţinută de la Cotroceni încuviinţarea pentru începerea urmăririi penale, procurorii Parchetului General au toate şansele să ajungă în instanţă şi să înceapă procesul Revoluției române, până la sfârşitul acestui an - asta la mai bine de 28 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.

Comform Parchetului, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto ar fi exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului ar fi primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

Petre Roman a fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989, iar Gelu Voican Voiculescu a avut calitatea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.

Dosarul „Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul „Revoluţiei”, concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.

Procurorul militar Marian Lazăr declara, într-o conferinţă de presă, că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri. În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti.

 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Ion Iliescu Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer

Sursa: Pro TV

Dosarul Revoluției. Ce urmează pentru Ion Iliescu şi Petre Roman
Dosarul Revoluției. Ce urmează pentru Ion Iliescu şi Petre Roman
Klaus Iohannis a dat aviz pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu
Klaus Iohannis a dat aviz pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu
Dosarul Revoluţiei. Petre Roman:
Dosarul Revoluţiei. Petre Roman: "Eu nu pot fi făcut responsabil pentru acţiunile din acele zile"
Lazăr cere preşedintelui urmărirea penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu
Lazăr cere preşedintelui urmărirea penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu
VIDEO PROTVPLUS.RO
condamnare Bistrița
Pedeapsa primită de tânărul care a omorât un bătrân din Bistrița, după care i-a ars cadavrul
Tudorel Toader: „Lucrăm la un proiect de OUG”. Ce spune despre amnistie și grațiere
Toader, despre o OUG de amnistie și grațiere: ”Reflectez”
Fost primar, condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru corupție
După Dragnea, şi alţi politicieni inculpaţi vor schimbarea completurilor de judecată
Florin Iordache: Dacă am dezincrimina abuzul în serviciu, ce credeți că ar fi?
Kamil Demirkaya
Jurnalistul turc Demirkaya nu va fi extrădat. Inclusiv procurorul s-a opus cererii Turciei
Dosarul lui Dragnea, repartizat unui complet cu 5 judecătoare. Pe 19 decembrie are termen
Judecătorii, traşi la sorţi cu bile aduse din Germania. De ce nu avem bile în ţară
Toader, despre demersul în instanţă al lui Lazăr: ”Nu am evaluat persoana fizică”
Vestea primită de bărbatul care i-ar fi înjunghiat pe baschetbaliștii americani
Șefa DNA: Codul penal ar trebui dezbătut în Parlament, mai degrabă decât printr-o OUG