CCR a admis că există un conflict constituţional între Parlament și Înalta Curte
Curtea Constituțională a admis faptul că există un conflict juridic între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completelor de 5 judecători.
Curtea Constituţională a României a luat această decizie după ce premierul Viorica Dăncilă s-a plâns că instanţa supremă nu ar respecta legea. Ba chiar că ÎCCJ ar fi decis să amâne aplicarea noii legi de organizare judiciară, 304/2004.
"Fals!", a susţinut preşedinta Înaltei Curţi, care s-a confruntat cu secretarul general al guvernului, fostul judecător CCR Toni Greblă.
Acum, însă, după decizia Curții Constituționale, Înalta Curte de casație și Justiție va trebui să aleagă completele de judecători conform prevederilor noii legi.
De asemenea, va suferi modificări inclusiv completul care judecă dosarul angajărilor fictive, în care președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat la finalul şedinţei că Instanţa supremă a dat mai multe hotărâri începând cu anul 2014, potrivit cărora erau desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru membri ai completelor de 5. Urmează ca Înalta Curte să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de 5, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestor completuri, a mai spus Dorneanu.
Completurile de 5 judecători în materie penală de la Instanţa supremă au pe rol dosare importante, în care sunt judecaţi, printre alţii, pe lângă Liviu Dragnea, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, omul de afaceri Sebastian Ghiţă şi fostul judecător de la CCR Toni Greblă.
De altfel, preşedintele PSD a deschis la Curtea de Apel Bucureşti, în contencios, un proces împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care a reclamat nelegalitatea constituirii completurilor.
Demersul la CCR a fost susţinut în faţa instanţei de contencios constituţional de actualul Secretar General al Guvernului, Toni Greblă, care a spus că Instanţa Supremă nu ar respecta legislaţia în privinţa compunerii acestor complete speciale care sunt complete de control judiciar (instante de apel, de pildă). Şi că acest lucru nu s-ar întâmpla doar de când au fost modificate legile justiţiei, implicit Legea de Organizare Judiciară, ci chiar de 4 ani.
Un reproş pe care, de altfel, chiar preşedinta Înalte Curţi l-a respins în mod categoric, spunând că este foarte straniu că, până acum, deşi se vorbeşte de 4 ani de pretinse încălcări şi nerespectări ale legislaţiei, nimeni nu a făcut un demers oficial prin care să conteste compunerea acestor complete speciale.
Singurul care, până în acest moment, a ridicat critici în mod oficial este preşedintele PSD, Liviu Drangea. Cel care a şi adus această problemă, mai ales în faţa instanţei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti.
De la ce a pornit sesizarea la CCR
Într-o parte s-au aflat cei care afirmau că, în mod normal, odată cu schimbările aduse legilor justiţiei, aceste complete trebuiau să fie alcătuite din magistraţi traşi la sorţi.
De cealaltă parte, Instanţa Supremă a susţinut că aceste complete, care există deja de la începutul anului, trebuie să se înfiinţeze până în ianuarie 2019, iar, în acest complete, doar patru membri sunt traşi la sorţi, cel de-al cincilea fiind membru de drept. Vorbim fie de preşedintele Înaltei Curţi, fie de preşedintele Instanţei Supreme.
La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în legătură cu alegerea completurile de cinci judecători.
Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara pe 25 septembrie că legea care modifică Legea 304/2004 nu are dispoziţii tranzitorii, care să impună, pentru anul 2018, tragerea la sorţi a completelor de cinci judecători, ea urmând să fie aplicată din ianuarie 2019.
Pe 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o ‘cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.
Liviu Dragnea declara, la un post de televiziune, că se urmăreşte să fie „băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.
„Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.
Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns acuzaţiilor preşedintelui PSD conform cărora la instanţa supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completurilor de cinci judecători, afirmând că la Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: Pro TV
Etichete: CCR, Parlament, viorica dancila, conflict, inalta curte de casatie si justitie, complet, 5 judecatori,
Dată publicare:
07-11-2018 13:37
