Prescrierea conflictului de interese după trei ani, declarată neconstituţională

CCR

Curtea Constituţională a României a decis marţi că modificările aduse Legii ANI, privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, sunt neconstituţionale.

 

Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

"Prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie", arăta şeful statului în sesizarea către CCR.

El menţiona că actul normativ prevede că "faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor".

Citește și
ccr
CCR discută sesizarea lui Iohannis privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani
Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Iohannis susţinea că modificarea adusă legii instituie un paralelism legislativ, deoarece în cuprinsul său se regăsesc două dispoziţii contradictorii cu privire la momentul până la care Agenţia Naţională de Integritate poate evalua diferenţele semnificative de avere, existenţa unor conflicte de interese sau a unor stări de incompatibilitate.

Potrivit preşedintelui, una dintre dispoziţii conduce şi la imposibilitatea ANI - instituţie cu competenţă unică în materia evaluării declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, urmată de confirmarea/ infirmarea instanţelor de judecată - să mai evalueze şi să sancţioneze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.

Şeful statului afirma că dispoziţiile legii contravin principiului statului de drept consacrat de Constituţie, afectând în mod direct activitatea de prevenire şi sancţionare a averilor nejustificate, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor.

Preşedintele adăuga că norma nou introdusă, conform căreia "faptele (...) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor", este lipsită de claritate şi precizie, întrucât conduce la concluzia că faptele se prescriu, când, în realitate, ea ar trebui să expliciteze că este vizată prescripţia răspunderii.

De asemenea, potrivit lui Iohannis, dispoziţiile legii se suprapun cu prevederi din Codul penal.

În opinia sa, dacă legiuitorul nu a intenţionat reglementarea unui termen al răspunderii pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la conflictele de interese sau incompatibilităţi cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie de 3 ani, respectiv "de la data săvârşirii" faptelor ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, norma este impredictibilă sub cel puţin două aspecte, ceea ce contravine prevederilor din Legea fundamentală, în componenta privind calitatea.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
Citește și...
Legea privind Codul administrativ, declarată neconstituţională în integralitate
Legea privind Codul administrativ, declarată neconstituţională în integralitate

Legea privind Codul administrativ este neconstituţională în ansamblul său, a decis, marţi, Curtea Constituţională a României.

CCR discută sesizarea lui Iohannis privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani
CCR discută sesizarea lui Iohannis privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani

Curtea Constituţională a României discută marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, relatează Agerpres.

Tudorel Toader susține că nu a confundat ”Lazării”. ”Nu sunt în eroare”
Tudorel Toader susține că nu a confundat ”Lazării”. ”Nu sunt în eroare”

Conflictul dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general al României ia o turnură cu accente comice.

Iniţiativa
Iniţiativa "Fără Penali în funcţii publice", înaintată Curţii Constituţionale

Uniunea Salvaţi România (USR) anunţă că Parlamentul va înainta, vineri, iniţiativa cetăţenească "Fără Penali în funcţii publice" către Curtea Constituţională pentru controlul de constituţionalitate.

Recomandări
Petre Roman, în fața procurorilor. Este informat oficial despre punerea sub acuzare în dosarul mineriadei din 1991
Petre Roman, în fața procurorilor. Este informat oficial despre punerea sub acuzare în dosarul mineriadei din 1991

Petre Roman a ajuns joi la sediul Parchetului General, ca să ia la cunoştinţă că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Roman a fost premierul României între 1989-1991.

„Acțiune ofensivă” pornită de Israel în sudul Libanului: „Trupele sunt desfăşurate în număr mare de-a lungul frontierei”
„Acțiune ofensivă” pornită de Israel în sudul Libanului: „Trupele sunt desfăşurate în număr mare de-a lungul frontierei”

Sudul Libanului este vizat de „o acțiune ofensivă” pornită de Israel, miercuri, în paralele cu pregătirile pentru o operațiune terestră în Rafah.

Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP
Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.