De ce sunt neconstituţionale modificările aduse Legii ANI privind prescrierea faptelor mai vechi de 3 ani
Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei prin care a admis o sesizare formulată de preşedintele Klaus Iohannis, privind modificările aduse Legii ANI.
Astfel, modificările aduse Legii ANI privind prescrierea faptelor mai vechi de 3 ani ce determină conflictul de interese nu respectă normele de tehnică legislativă cu privire la conţinut şi limbajul juridic, arată Curtea Constituţională.
"Curtea constată că Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative nu respectă normele de tehnică legislativă cu privire la conţinutul şi limbajul juridic al actului normativ. Raportat la utilizarea în cuprinsul prevederilor criticate a unui limbaj juridic normativ inadecvat, Curtea constată că textul criticat este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta privind calitatea legii", se explică în motivare, potrivit Agerpres.
Potrivit CCR, ceea ce a statuat printr-o decizie anterioară, din 4 iulie 2018, este aplicabil şi în noua cauză, chiar dacă legea examinată nu face referire expresă la prescripţia extinctivă reglementată în Codul civil.
"Având în vedere principiul general de drept potrivit căruia o normă juridică trebuie interpretată în sensul său pozitiv, generator de efecte juridice, modalităţile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie să aibă în vedere nu numai litera, ci şi spiritul legii, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio că îşi exercită rolul de legiferare în sensul negării atât a drepturilor şi libertăţilor fundamentale consacrate de Constituţie, cât şi a principiilor constituţionale", se precizează în motivare.
Conform sursei citate, textul criticat, astfel cum este formulat, nu respectă cerinţele limbajului juridic consacrat.
"Astfel, în limbajul normativ, aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni, iar dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat ori poate avea înţelesuri diferite semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie", menţionează CCR.
CCR a decis, pe 6 noiembrie, că sunt neconstituţionale modificările aduse Legii ANI privind prescrierea faptelor mai vechi de 3 ani ce determină conflictul de interese.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt neconstituţionale. Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat, în esenţă, că prevederile criticate sunt deficitare din punct de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta privind calitatea legii", se arăta într-un comunicat de presă transmis atunci de CCR.
La începutul lunii august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
"Prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie", arăta şeful statului în sesizarea către CCR.
