Iohannis, la şedinţa CSM: "Asaltul asupra Justiţiei a fost oprit temporar"

10-12-2019 12:12

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, marţi, pentru a-şi alege noua conducere - preşedintele şi vicepreşedintele. Klaus Iohannis participă la şedinţă.

UPDATE 13:00 Judecătorul Nicoleta Margareta Ţînţ a fost desemnată, marţi, prin vot, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de preşedinte al CSM

UPDATE 12:00 Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că, chiar dacă "asaltul" asupra Justiţiei a fost oprit temporar, "răul făcut trebuie reparat cât mai curând".

"Chiar dacă asaltul asupra Justiţiei a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând. Acest proces propune evident şi concursul real al CSM", a spus Iohannis, la şedinţa CSM în care se alege conducerea instituţiei.

El a susţinut că 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetăţenii au protejat, prin votul lor, în cadrul referendumului din 26 mai, independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare în faţa unor demersuri sistematice "de slăbire" a sistemului judiciar.

"Deşi anul a început în aceeaşi notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative şi cu iminenţa intrării în vigoare a unei legislaţii penale extrem de contestate, rezultatul referendumului din luna mai a obligat decidenţii politici să îşi reconsidere acţiunile", a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a afirmat că, în virtutea rolului constituţional, a acţionat ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiţie.

"Am utilizat toate mijloacele constituţionale pentru a înlătura prevederile controversate ale Legilor Justiţiei, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneţia, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive şi lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislaţiei penale, m-am opus periclitării bunei funcţionări a Parchetelor, din perspectiva numirilor şi revocărilor procurorilor cu funcţii înalte din conducerea acestor instituţii. Am organizat o largă dezbatere pe tema situaţiei din Justiţie, cu participarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. În vederea implementării recomandărilor instituţiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice şi am iniţiat acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generaţii de magistraţi cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică şi o conştiinţă şi o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiţie şi sprijinul meu pentru întregul corp al magistraţilor. În relaţia cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene şi am acţionat ca un susţinător ferm al unei Justiţii independente şi al continuării luptei împotriva corupţiei", a spus Iohannis.

În opinia sa, "instituţiile nu trebuie personalizate şi identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituţiile nu aparţin conducătorilor", iar în acest fel "ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice".

"Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemaţi să contribuim la evoluţia democratică a statului român. Instrumentele pe care CSM le are la dispoziţie devin eficiente doar atunci când, în spatele deciziilor şi poziţiilor garantului independenţei Justiţiei, există un larg consens şi o susţinere reală, nu declarativă, a principiilor călăuzitoare. (...) Într-un organism colegial, cum este şi CSM, diferenţele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, poziţiile diametral opuse şi uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de soluţionare a diverselor probleme pot părea fireşti. Însă, societatea românească, în general, şi sistemul judiciar, în special, aşteaptă de la cei chemaţi să garanteze independenţa Justiţiei o abordare matură, înţeleaptă, cu bună credinţă şi lipsită de partizanat. În acest sens, păstrarea independenţei şi a conştiinţei profesionale a magistraţilor, dar şi a membrilor CSM sunt esenţiale", a evidenţiat Klaus Iohannis.

El a indicat că anul acesta, atât în percepţia publică, cât şi în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secţii, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de unii dintre membri.

"Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcţionare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncţionalităţi de organizare a şedinţelor şi până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecinţe directe asupra calităţii dezbaterilor şi justeţei soluţiilor adoptate. Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă şi responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relaţie tensionată în CSM ori cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice aduce deservicii, în primul rând, sistemului judiciar", a mai spus şeful statului.

Potrivit acestuia, o bună funcţionare a CSM implică predictibilitate în luarea deciziilor, respect reciproc şi atenuarea eventualelor divergenţe.

"Numai astfel, poziţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi demersurile de asigurare a independenţei Justiţiei se pot bucura de o mai mare credibilitate în relaţia cu celelalte autorităţi, în rândul magistraţilor şi, în acelaşi timp, în ochii cetăţenilor", a completat preşedintele.

"Prin abţinerea mea de la implicarea în discuţii vreau să dau un semnal suplimentar că niciun politician, nici cel mai ales din România, nu trebuie să se amestece în treburile interne ale CSM şi ale Justiţiei, ca atare eu mă voi retrage", a încheiat Iohannis.

Şedinţa a început la ora 11.00 şi are doar două puncte pe ordinea de zi, o nouă şedinţă fiind programată pentru ora 14:30, având printre altele pe ordinea de zi cererea Adinei Florea de retragere a candidaturii pentru conducerea SSIJ, trei cereri ale judecătoarei Camelia Bogdan de apărare a reputaţiei profesionale şi solicitarea procurorului Gheorghe Stan privind rezervarea unui post de procuror la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la încetarea mandatului de judecător la Curtea Constituţională a României.

Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM se află şi prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2019, în mandatul judecătorului Lia Savonea - preşedinte şi al procurorului Nicolae Andrei Solomon - vicepreşedinte.

Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

 

Preşedintele va participa la şedinţa CSM

 

Pe agenda preşedintelui Iohannis pentru ziua de marţi apare şi participarea la reuniunea CSM de la ora 11:00. La şedinţa din decembrie 2018, dar şi la cea din decembrie 2017 a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.

Iohannis a spus, în 2018, că Justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar CSM trebuie să acţioneze împotriva atacurilor la independenţa magistraţilor indiferent de unde vin.

 

Cine poate candida pentru conducerea CSM

 

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri CSM din partea societăţii civile.


VIDEO PROTVPLUS.RO