Cine apasa pe tragaci? 136.000 de romani detin legal arme de foc

Gandul: 16 mii de romani s-au inarmat anul trecut cu pistoale cu bile sau aer comprimat Potrivit IGP, la Registrul National al Armelor erau inregistrati anul trecut peste 66 de mii de detinatori de arme letale, cu patru mii mai putini decat in 2009.
* Dintre cele aproape o suta de mii de arme de foc letale detinute, cel mai multe sunt armele de vanatoare - aproximativ 80 de mii.
* Alte zece mii sunt arme de tir, folosite de antrenori si sportivi.
* O categorie speciala sunt armele de aparare si paza. Aproape 800 de astfel de arme sunt detinute de o categorie privilegiata, din care fac parte demnitari, parlamentari, politisti, militari de cariera si magistrati.
Acelasi registru arata ca, anul trecut, peste 70 de mii de romani detineau arme asa-zis neletale, cu 16 mii mai multe decat in anul anterior. Dintre acestea, cele mai multe sunt cu aer comprimat, restul fiind pistoale cu bile. Considerate neletale potrivit legislatiei romanesti, in cazul cand se trage de aproape, si aceste arme pot provoca rani mortale.

Ziarul Financiar: De ce nu are Romania autostrazi: pentru ca CNADNR arunca banii pe sosele fara miza in creierii muntilor Cele mai mari 30 de contracte atribuite de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in ultimii patru ani au o valoare totala de aproape 1,7 miliarde de euro, insa doar noua dintre aceste contracte, in valoare de 400 mil. euro, au fost reprezentate de lucrari pentru autostrazi sau variante ocolitoare de orase. In aceeasi perioada, CNADNR a avut la dispozitie aproape 9 miliarde de euro. Cea mai mare parte a contractelor pe care institutia le-a incheiat in perioada 2007-2010 se refera la modernizari sau reabilitari de drumuri nationale, precum si la servicii de intretinere multianuala a retelei de drumuri din cateva judete. De altfel, cea mai valoroasa lucrare atribuita de CNADNR in toata aceasta perioada a fost cea de modernizare a drumului national 67C, pe ruta Bengesti-Sebes, o sosea care traverseaza muntii Parang din Carpatii Meridionali, pe o distanta de 148 de kilometri, contractul ridicandu-se la aproape 335 milioane de euro, conform datelor e-licitatie. ro integrate de spend.ro.

Romania Libera: PDL - aripa penala Selectarea defectuoasa a cadrelor si cresterea spectaculoasa a partidului sunt principalele motive pentru care numarul pedelistilor cu dosare la DNA si DIICOT a crescut in ultima vreme. A crescut in preferintele electoratului construindu-si imaginea de partid care lupta impotriva coruptiei. La nivelul discursului public, mesajul a ramas neschimbat. Realitatea arata insa altceva. Tot mai multi democrat-liberali, unii cu notorietate, altii cvasianonimi, au probleme cu justitia, lucru care nu-i impiedica sa-si pastreze functiile sau carnetul de membru de partid. Totusi, prin chiar prestatia unor membri marcanti ai sai, PDL pune el insusi presiune pe eforturile de reforma care ar trebui sa scoata Romania din criza. O intrebare peste care liderii partidului par sa treaca foarte usor este cum poate crede o formatiune cu astfel de probleme ca va obtine increderea si acceptul populatiei pentru implementarea unor reforme, altfel extrem de necesare?

Jurnalul National: Petre Lazaroiu l-a scos basma curata pe Basescu Judecatorul Curtii Constitutionale a Romaniei, Petre Lazaroiu, l-a scapat, in 2002, pe Traian Basescu de obli­ga­tia de a returna un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei, adica 1,1 milioane de euro. Primul era, la acea vreme, ju­de­ca­tor la Colegiul Jurisdictional al Mu­nicipiului Bucuresti din cadrul Curtii de Conturi, iar al doilea era primar al Bucurestiului. Prejudiciul ii fusese im­putat primarului general al Capitalei de procurorul general fi­nan­ciar al Romaniei pentru Pasajul Ba­sarab. Dezvaluirile au fost facute de "Lumea Justitiei" (luju.ro), Traian Ba­sescu, in calitate de primar al Bu­curestiului, a platit unei firme de casa a Primariei Generale suma de 12,5 mi­li­arde de lei vechi, contrava­loarea unui proiect de construire a Pasajului Basarab din Bucuresti. Cum Ba­s­escu nu avea voie sa faca o asemenea plata, procurorul general financiar al Curtii de Conturi, Anastasiu Crisu, a sesizat Colegiul Jurisdictional al Mu­ni­cipiului Bucuresti.

Citește și

Timp de 3 zile soferii nu-si mai alimenteaza masinile? Ce cred sociologii

Evenimentul Zilei: Comisar european: "Frauda ramane o problema in Romania" Comisarul european Algirdas Šemeta vrea o relatie eficienta intre autoritatile UE si cele romane in domeniul luptei antifrauda. Comisarul european pentru impozitare, uniune vamala, audit si antifrauda, Algirdas Šemeta, a vizitat saptamana trecuta Romania. Intr-un interviu, oficialul vorbeste despre problemele Romaniei cu frauda din fondurile europene si despre viitoarea strategie a Comisiei in domeniu. Referitor la numeroasele modificari legislative in domeniul fiscal, care au nemultumit investitorii din Romania, comisarul crede ca acestea au venit intr-un context specific, in care pietele cereau masuri rapide de austeritate. Šemeta spune insa ca impredictibilitatea fiscala nu trebuie sa devina o practica generala.

Adevarul: Pretul softului CNAS, umflat Contractul pentru realizarea sistemului informatic din sistemul asigurarilor de sanatate a crescut prin metoda aditionalelor. Contractul initial de 74 de milioane de euro, semnat de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate cu SIVECO si HP a crescut in timp cu 33%, ajungand la 104 milioane de euro. Conform unui audit intern, incheiat la finele anului 2009, contractul pentru realizarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) contine numeroase clauze care avantajeaza consortiul care a castigat licitatia, in detrimentul CNAS. Pentru a nu fi declansat un scandal imens din cauza investitiei paguboase de peste 100 de milioane de euro intr-un sistem informatic depasit, bosii CNAS au tinut raportul la secret. In 1999, CNAS a fost abilitata sa realizeze un parteneriat cu un furnizor.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă