Afacerile cu statul infloresc pentru parlamentarii care sunt la putere

Gandul: Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, spune ca apar diverse situatii de aceasta natura. "Am intrat intr-o economie de piata si asta prezinta anumite tentatii. Unul ca mine, nu s-a bagat in asa ceva pentru ca nu se pricepe. Dar nu-i condamn pe cei care o fac, pentru ca se adapteaza la cerinta vremii" spune Iliescu. El se declara nemultumit de faptul ca, la ora actuala a aparut tendinta de lichidare totala a statului din economie, incercandu-se o privatizare totala. "Eu pot sa spun ca n-am aceeasi perceptie asupra acestei chestiuni. Dar, pe de alta parte, devine o problema delicata raportul intre oamenii de afaceri si pozitiile ocupate de ei in administratie, care pot deveni parghii de influentare. Intrebarea foarte importanta care se pune este cum anume pot fi delimitate aceste lucruri - prezenta in structurile de partid, in structurile reprezentative si administrative si relatia cu lemea afacerilor". Ion Iliescu considera aceasta problema ca fiind una delicate in toata lumea si cu atat mai mult in Romania, societate incipienta in acest sistem de relatii.

Romania Libera: Un senator roman costa cat trei parlamentari unguri Desi are salariul mai mare decat un senator roman, un parlamentar din Ungaria consuma lunar din banii publici o suma de trei ori mai mica. Cum se explica acest lucru? Datele afisate pe site-ul Parlamentului Ungariei arata ca alesii (in numar de 386, tara vecina avand o singura Camera) costa lunar 1.199.193 de euro, adica 3.106 euro de fiecare parlamentar. In acesti bani sunt incluse toate cheltuielile: indemnizatie, telefon, diurna, benzina, cazare etc. Luand in calcul aceiasi indicatori si aplicand acelasi rationament ca la parlamentarii maghiari, reiese ca un senator roman costa, in medie, de trei ori mai mult, 9.916 euro lunar, iar un deputat, 5.333 de euro. (Trebuie facuta precizarea ca presedintii celor doua camere au costuri mai mari decat ceilalti alesi).

Jurnalul National: Variante ocolitoare de 300 de milioane de euro Inca din 2002, Ministerul Transporturilor si CNADNR au hotarat sa se puna pe construit variante ocolitoare. Lucrarile trebuiau cuprinse atat in programul de modernizare, cat si in santiere separate. Au fost intocmite ulterior studii de fezabilitate pentru mai mult de 20 de orase. S-a obtinut o finantare BIRD pentru Brasov, Targu-Mures, Bacau, Medias si Re­ghin, iar pentru alte 11 localitati se negocia pentru finantare ISPA si BEI. In 2011, doar o parte din aceste centuri au fost finalizate. CNADNR a preferat sa faca pe bani de la buget cele mai dificile centuri, iar lucrarile pe fondurile ISPA nu au facut decat sa aduca alte costuri suplimentare la buget. Astfel ca cele cateva proiecte pe care Ministerul Transporturilor a reusit sa le finalizeze pe banii de preaderare s-au cuantificat intr-o factura de 46 de milioane de euro! Lucrarile cu fonduri ISPA au costat astfel mai mult decat s-au asteptat specialistii CNADNR. Practic, pentru fiecare santier in parte, compania a trebuit sa scoata de la buget costuri suplimentare de ordinul milioanelor de euro. In jur de 46 de milioane de euro! Suma a fost adunata pe rand pentru lucrarile de pe Pitesti, Craiova sau Sibiu. Ca de obicei, compania a fost cea care a gresit, iar constructorul a stipulat din plin erorile in zeci de zerouri in plus. Astfel, pentru varianta de ocolire a Pitestiului, constructorul Astaldi a solicitat CNADNR despagubiri de 29 milioane de euro, cu titlul de claim (n. red. – pretentii, solicitari).

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”