Evaluare Națională 2019. De ce în unele judeţe jumătate dintre elevi nu au luat nici 5
Rezultatele dezastruoase la examenul de clasa a opta, cu cel mai mare procent de note sub 5 din ultimii ani, trădează problemele sistemului nostru de educaţie.
Profesorii s-au obişnuit să lucreze doar cu elevii străluciţi, acuza specialiştii în ştiinţele educaţiei, iar pe cei slabi, îi dau la o parte, ca să nu iasă prost în statistici. Se întâmplă mai ales în judeţele aflate în topul rezultatelor bune, unde însă numărul corigenţilor sau repetenţilor care n-au intrat în examen s-a dublat faţă de anul trecut. Şi părinţii au partea lor de vină. Majoritatea pretind performanţă, dar 90 la sută dau rar pe la şcoală, să se intereseze de copii .
Examenul de clasa a opta este un aşa zis "test de plasare". Elevul trece oricum în a nouă, la liceu sau la o şcoală de meserii. Este cu atât mai îngrijorător ca în judeţe ca Giurgiu, Teleorman şi Mehedinţi aproape un elev din doi nu reuşeşte, după 8 ani de şcoală, să primească un 5.
Rezultate Evaluare Națională 2019. Notele, publicate pe evaluare.edu.ro
PROF. UNIV. DRAGOŞ ILIESCU, SPECIALIST EVALUARE: „O treime dintre copii nu reuşesc practic să scoată punctajul minim. Evaluarea naţională nu este despre cei care iau 10, ci despre cei care nu reuşesc să ia un minim minimorum care să îl pună în situaţia de a se duce mai departe cu educaţia. Deci dacă mergi mai departe la liceu fără a avea alfabetizare funcţională cu cea mai mare probabilitate nu te vei descurca. E în van, nu te mai duce acolo, te vei împiedica în primul curs, în prima lecţie.
Elevii slabi la învăţătura sunt ascunşi, acuză un ONG, precum gunoiul sub preş, în judeţele în care - paradoxal- avem cele mai multe medii peste 5. Fenomenul Brăila se referă la faptul că profesorii nu îi ajută pe cei nepregătiţi să recupereze materia, ci îi descurajează să intre în examen.
RALUCA PANTAZI, EDUPEDU.RO: „Numărul copiilor lăsaţi corijenţi sau repetenţi în clasa a opta s-a dublat faţă de anul trecut. Ştiau despre ei că ar fi trebuit să îi lase corijenţi sau repetenţi până acum. N-au făcut-o, i-au dus până în clasa a opta că şcoala să obţină bani - finanţarea se face per capita, pe numărul de copii- şi în clasa a opta le-au spus stop, voi nu veniţi la examen.”
Şcoala şi dascălii sunt "suspecţi de serviciu", dar şi implicarea părintelui în viaţa şcolară, încă de când copilul e la stadiul de cercuri şi bastonaşe, e un indicator important al eşecului. Un studiu derulat în toată ţara, care a inclus deja răspunsurile a peste 100 de mii de elevi, arata că 83% dintre copii nu sunt întrebaţi de părinţi nici măcar o dată, în săptămâni întregi, cum le merge la şcoală.
Aşadar, elevii sunt doar controlaţi la note, iar singuri, nu se mobilizează să înveţe.
PROF. UNIV. DRAGOŞ ILIESCU, SPECIALIST EVALUARE: „Atunci când construieşti un test de genul ăsta, baza minimă pe care o aştepţi de la cineva este împinsă înainte de teorie, Elevii sunt sever demotivaţi! Nu găsesc semnificaţie în şcoală, şi efectul imediat e că nu se implica, nu depun efort suplimentar”.
Iar după afişarea notelor, unii părinţi sunt îngrijoraţi că oricine poate afla, de pe site-ul ministerului, cu ce rezultate au încheiat copiii lor gimnaziul.
„Anul trecut, autoritatea care se ocupă de lucrul acesta i-a obligat să nu le ţină mai mult de două luni de zile. Probabil că n-o să le mai ţinem la fel de mult, dar trebuia să afişăm rezultatele, pentru că până la urmă trebuie să faci faţă şi transparenţei de care e nevoie”, spune ministrul Ecaterina Andronescu.
Ştergerea notelor nu anulează problemă de fond. Aproape 50 de mii de copii care au început împreună şcoală sunt repetenţi, corijenţi, sub pragul notei 5 ori au renunţat cu totul la şcoală.
Etichete: ecaterina andronescu, elevi, evaluare, evaluare nationala 2019, greseli, limba romana, matematica, mesaje, ministru, note, proba, profesori, reguli, rezolvare, rezultate, subiecte, teste,
