Umilinta si tratament sub limita decentei. Viata la azilurile din Romania
In caminele putine si mizere, batranii se multumesc cu ce primesc, chiar daca asta inseamna furt, rele tratamente si un noian de refuzuri.
Si in timp ce mii de suflete isi duc batranetile sub povara unei ingrijiri mai mult in bataie de joc, factori de decizie castiga frumos de pe urma centrelor.
Cei din azile sunt marginalizati si infometati, cei care lucreaza in sfera caminelor se imbogatesc dubios. Dosarele penale sunt putine in astfel de cazuri si pedepsele sunt prea blande.
Umilinte, mizerie, scandal si condamnari pentru mita intr-un azil din Gorj.
Resita - o delapidare de peste 600.000 de euro din fondurile batranilor si acuzatii de complicitate intre sefii unui camin.
Suceava - denunturi si acuzatii grave pentru investitii cu preturi umflate, in numele varstnicilor si a nevoiasilor.
Zeci de proiecte care au inghitit sute de miliarde. Cladiri noi si pustii, in timp ce mii de suflete se inghesuie in aziluri vechi si aglomerate.
In Romania, tara care-si ingnora batranii, exista factori de decizie care fac afaceri pe spatele lor. Edili construiesc azile de milioane de euro pe care le abandoneaza mai apoi pentru ca nu mai au bani de mobilier, in vreme ce sute de batrani bat la portile centrelor ca sa fie primiti. Angajati din sistem acuzati ca fura din sponsorizari si din pensiile celor internati cu care-si construiesc vile sau cumpara masini scumpe. Asa arata tabloul damatic al unei catogorii de oamenii pe care autoritatile se grabesc sa-i numeasca asistati social.
Pentru unii patul din azil e casa lor. Doi metri patrati in care si-au inghesuit amintirile si ultimii ani ai batranetii. Ramasi singuri la capat de drum, isi spun povestile soptit si se bucura de fiecare vizita.
Caminul din Novaci, judetul Gorj. Un centru cu pereti mucegaiti, infestat cu gandaci si 30 de batrani care nu mai asteapta nimic. Sunt norocosi pentru ca au prins un pat liber unde sa-si duca povara singuratatii.
Mizeria si lipsurile din camin sunt cauzate de reducerile de personal, dar si de incompetenta celor care il conduc. Putini stiu ca a fost un centru pentru care s-au obtinut fonduri Phare in valoare de 250.000 de euro, bani care ar fi trebuit sa le asigure batranilor conditii de cazare decente. Insa tipic romanesc, cei care ar fi trebuit sa asigure gospodarirea au facut tot posibilul sa piarda finantarea.
Sponsorizari mascate, acuzatii de sustragere a pensiilor batranilor dar si de mita intre personal si conducere, mizerii romanesti au lovit in ingrijirea varstnicilor. In loc de un centru modern, batranii stau intr-un azil insalubru. Cu un sfert de milion de euro de la Uniune, edilii n-au reusit sa aduca centrul la standardele cerute si acesta nu a putut fi acreditat. Asa ca nu poate primi finantari pentru modernizare, dar nici subventie de la stat care sa acopere o treime din cheltuielile cu fiecare batran. E finantat de la bugetul local sarac al unei foste comune transformata in oras, dar mai ales din pensiile rezidentilor.
Batranii asteapta cu orele o cana de apa, pentru ca jumatate dintre ei sunt imobilizati la pat. Ziua raman toti in grija a doua infirmiere, noaptea pe tura e o singura asistenta. Sunt inscrisi la un medic de familie care nu-i vede cu lunile, desi multi sunt bolnavi cronici.
N-au santate, dar n-au nici conditii decente de viata. Fiecare dintre ei sta de cel putin cinci ani in centru si toti au invatat sa nu aiba pretentii.
Chiar si intr-o zi cu filmare anuntata, in care femeia de serviciu e cu doi pasi inaintea echipei ProTv, insectele se plimbau nestingherite pe pereti. Angajetele sunt mult prea preocupate sa se certe decat sa vada de camin.
Batranii sunt de un an martorii unui scandal urias: de o parte fosta directoare, acum asistent social, de cealalta, trei foste angajate care sustin ca au fost date afara pentru ca au vorbit despre problemele din centru. Bani si tacere li s-ar fi cerut ca sa-si pastreze slujba, spune una dintre ele.
Valeria Dospin a lucrat ca infirmiera sapte ani in centru. In 2006 si-a adus si tatal si de atunci a inceput sa vada conditiile si de pe pozitia rudelor celor internati.
A inceput sa puna intrebari si sustine ca de aici i s-a tras concedierea. O acuza pe fosta directoare ca face angajari in interes propriu, pe bani, dar in detrimental batranilor. In azil, locul infirmierelor scolite a fost luat de foste femei de serviciu de la primarie.
La nervi, partile conflictului vorbesc de furturi si rele tratamente tainuite ani de zile pana la momentul concedierilor. Angajatii si conducerea ar fi impartit bijuteriile batranilor senili. Acesta e si unul dintre motivele pentru care europenii au retras finantarea privind reabilitarea caminului.
Daca angajatele cu probleme au fost concediate, directoarea a ramas in centru, desi un judecator a condamnat-o cu suspendare pentru luare de mita. Procurorii ar fi dovedit ca face angajari pe bani. Acum e asistent social, a facut recurs si sustine ca acuzatiile sunt miniciuni.
Caminul apartine primariei Novaci. Liderul de sindicat al asistentilor din Gorj spune ca batranii au ramas fara ingrijire desi au platit in ultimii trei ani cotizatii mari.
Liderul de sindicat spune ca situatia din centru e tolerata aberant, iar fosta directoare e protejata de persoane sus puse.
Varstnicii isi vad de viata lor, limitata la un aparat de radio vechi si o carte. Grigore Radutoiu are 74 de ani si singura bucurie e un acordeon. O fotografie ii mai aminteste de tinerete, cand era specialist in acordarea instrumentelor muzicale.
Ramas vaduv si internat la camin in 2004, nu stie ca o lege teoretic il protejeaza. Normele actuale prevad ca niciun azilant nu trebuie sa plateasca mai mult de 60% din pensie. Reprezentantii caminului nu au voie sa ii pretinda mai mult din venitul sau. Daca suma nu acopera toata taxa, restul trebuie sa provina de la apartinatori sau din fondurile primariei. Ori la Novaci, ca in multe alte centre din tara, costul e integral pe spatele batranilor.
Pensionarii isi dau toata pensia si primesc in schimb indiferenta.
Inainte de scandalul disponibilizarilor, o asistenta se plangea de alimentele de la bucatarie.
Magazia cu alimente nu a putut fi vizitata. Usa era incuiata, singura cheie fiind la actuala directoare, plecata la Targu Jiu.
Centrul de la Novaci pare un cosmar in comparatie cu un alt camin, la 200 de kilometri distanta, in Resita.
Pentru Ana Sarbu centrul a insemnat salvarea. I-a murit sotul si a fost atrasa sa semneze cedarea locuintei intr-un contract cu clauza de intretinere. Cumparatorii au fortat-o sa iasa din propria casa si la aproape 80 de ani a plecat cu o geanta si cateva fotografii din vremea cand cand juca handbal la UCM Resita.
Azilul a fost adapost pentru mii de varstinici din zona Carasului. Caminul a beneficiat de finantari generoase de la Consiliul Judetean de-a lungul anilor, dar mai ales a avut sponsorizari masive de la banatenii stabiliti in tarile din Vest. In ultimii zece ani, cel putin 27 de milioane de lei au asigurat un trai decent batranilor. Unde sunt insa multi bani, apar si fraudele.
Romania are 77 de camine de stat, cu 5.000 de locuri, toate ocupate. Pe liste asteapta alti 4.800 de batrani. Viseaza sa intre intr-un sistem de protectie care sa le usureze ultima treapta a vietii. Se spune ca toti oamenii vor sa traiasca mult, dar nimeni nu vrea sa fie batran. Batranetea nu e o optiune, dar in Romania vine la pachet cu bataie de joc si umilinte.
