Romania, te iubesc!: Taranul roman munceste mult si prost, in paguba. Smecherii profita


Ultimul update: Vineri 15 Decembrie 2017 16:23
Data publicarii: Duminica 11 Decembrie 2011 17:16
Categorie: Stiri

Taranul roman fata-n fata cu capitalismul: cine castiga?! In comuna Matca - celebra pentru legumele sale - taranii au muncit pe branci, ca sa ne vanda noua ieftin.

Romania, te iubesc!: Nemtii ne ofera gratis o lectie de agricultura capitalista si profitabila

Recolta de asta vara a fost atat de bogata, incat a salvat PIB-ul Romaniei. Teoretic, toti am castigat!

In realitate - mare parte din recolta a ajuns la gunoi, taranii au vandut in pierdere, iar pietele sunt iarasi pline de legume din import. Povestea agriculturii romanesti seamana cu "Prostia Omeneasca" a lui Ion Creanga!

Sere cat vezi cu ochii. Mii de hectare. Taranii de aici sunt renumiti pentru productia lor masiva de legume.

Trei recolte pe an - primavara, vara si toamna. Familia Vasilache a produs anul acesta 6 tone de rosii. Rosiile se culeg inainte sa dea in parg si se aseaza frumos, in depozitul frigorific improvizat sub vita de vie din curte. In sere, e forfota: unii dau rosia dupa ata, altii plivesc. Unii culeg, altii iriga... munca fizica, pe o arsita de peste 40 de grade.

Matcasii isi fac treaba perfect, reusesc sa produca tot mai mult, tot mai repede. Anii trecuti, au facut profit rezonabil... dar imbatati de glorie, oamenii si-au cheltuit castigul pe vile si masini. Au facut credite grase, iar acum, multe constructii sunt neterminate, multe leasinguri neplatite - fiindca in ciuda productiei record, anul acesta n-au mai facut profit. Degeaba au avut marfa multa, daca n-au stiut s-o vanda. In loc sa investeasca in retele de vanzare, in loc sa ajunga la cumparator, s-au inghesuit cu totii la piata en-gros din capul satului. Unde singurul client este samsarul pietar.

Un bax are 25 de kilograme. Pretul en-gros al taranului: 60 de bani / kilogramul de rosii. Cumparatorul vrea sa le obtina cat mai ieftin, dar nu vrea sa se incurce cu o jumatate de tona de marfa. Doar nu-i prost sa umple piata de la oras cu rosii, ca apoi tot el sa fie nevoit sa le scada pretul.

Taranul ramane cu rosiile in portbagaj: Intermediarul e smecher - a invatat lectia economiei de piata: marfa putina - profit sigur, marfa multa - munca in zadar. Ce ar mai valora diamantele, de exemplu, daca s-ar gasi pe toate drumurile. Asa ca in piata la Obor, vanzatorii sunt cartel pe fata! In aceeeasi zi in care producatorul din Matca se zbatea sa obtina pe kilogramul sau de rosii 60 de bani, vanzatorul la taraba afisa un pret european de 2-3 lei.

In piata de gros de la Matca, iesi mai bine daca vinzi cafea. Paharul se vinde cu 1 leu. Toti accepta pretul, nimeni nu negociaza, iar dozatorul nu primeste legume la schimb. Ca sa-si permita un pahar de cafea, un taran ar trebui mai intai sa vanda 10 kilograme de varza, 2 de rosii sau unul de vinete.

Vestea ca-n piata preturile sunt de mizerie se propaga prin sere mai repede ca vantul.

Frumusete de varza, nici nu mai merita culeasa.

Nea Vasilache simte care-i problema. Desi harnici, oamenii n-au pic de strategie de vanzari! Nu si nea Tasica! In miez de noapte, isi incarca duba: fiul sau pleaca sa vanda la Bacau. Dupa cutiile pe care le incarca, ai zice ca e contrabandist de Turcia. Ne schimbam parerea cand aflam ca le-a cumparat.

Plina cu de toate - duba matcasa pleaca la Bacau, sa salveze costurile de productie ale familiei si sa aduca - daca poate - profit.

Asadar, nici plecatul cu masina la oras nu reuseste sa excluda intermediarul care ne scumpeste artificial pretul. Culmea e ca taranul intelege perfect unde greseste.

Doua lumi paralele, care risca sa nu se mai intalneasca niciodata: cea a cumparatorului - grabit si furios pe preturi, si cea producatorului - zdrobit de propria-i concurenta si neputinta. Culmea e ca nici daca si-ar face timp, taranul nu mai incape in piata.

Intr-adevar, in Germania, un kilogram de rosii "cu gust de rosii" costa, nu gluma! Dar nemtii sunt cel mai muncitor si mai organizat popor european. Au si ei problemele noastre: invazia legumelor de import - fade dar ieftine. Si in pietele germane tot intermediarii fac profit.

A renuntat la o cariera in IT, ca sa devina fermier. Vinde legume ecologice pe Facebook
Legume si fructe straine, vandute la tarabe cu eticheta de
Luna de aur a legumelor si fructelor romanesti. Le gasesti in piata la acelasi pret cu cele straine
VIDEO PROTVPLUS.RO