Ministrul Finantelor Eugen Teodorovici, la "Dupa 20 de ani". Ce taxe dispar anul acesta si de unde va mai lua Guvernul bani

Ministrul Finantelor publice, Eugen Teodorovici, a fost invitatul lui Cristian Leonte la "Dupa 20 de ani" si vorbeste despre noua cota TVA, despre taxele care dispar si cele care raman, despre Loteria Bonurilor dar si despre acordul cu FMI. Emisiunea a fost difuzata duminica de la ora 10.00 pe PRO TV si online pe PROTV NEWS.

Sa incepem cu TVA la apa curenta. Ati anuntat intentia de a reduce TVA, apoi o regandire a procesului. Care sunt noutatile?
Este o idee la care ne gandim si la Ministerul de Finante, si la Ministerul Muncii, sa vedem cum o aplicam. Oricum de la 1 ianuarie 2016 TVA la apa se va reduce la 20%. Intrebarea este daca putem sa venim chiar sub 20% si daca da, de cand. Acum se fac calcule la Finante pentru a vedea exact care este impactul si modul in care vom putea administra aceasta situatie. Stim ca este putin mai complicat si doar la consumatorii casnici vom putea aplica aceasta masura, trebuie sa vedem modul in care vom putea percepe un TVA scazut, dat fiind ca sunt situatii unde facturile inglobeaza si apa calda, si apa rece, la fiecare familie.

Dar ati renuntat deja la acea cota de 5 metri cubi cu TVA scazut?
Da, nu poti sa o aplici in felul acesta, nu au voie sa aplici o cota diferentiata pe o fractiune din consum, trebuie sa aplici o cota de TVA unitara pe tot consumul de apa.

Care ar fi procentul de TVA care s-ar putea aplica pentru consumul de apa curenta si de cand?
Fiecare stat membru al UE are dreptul la 2 cote diferentiate de TVA: este cea de baza, care de la 1 ianuarie va fi 20%, si dupa aceea putem cobori fie la 9, fie la 5%. 20% va fi sigur, dar incercam sa ducem mai jos, in speta la 9.

Citește și

De la chitante care pot fi razuite la premii in apartamente. Cum functioneaza Loteria Bonurilor pe 3 continente

De ce?
Sunt mai multe argumente. Consumul de apa in Romania pe cap de locuitor este unul foarte mic in comparatie cu media la nivel european, ceea ce ridica semne de intrebare. Poate ca e de vina costul, cu toate ca in Romania apa nu este scumpa deloc in comparatie cu costul pentru producerea ei. Pe de alta parte, apa este un produs alimentar. Tarifele la apa ar trebui crescute in unele cazuri: sunt operatori de apa in Romania care si-au asumat ca vor creste tarifele, pentru ca au primit finantari. Daca va scadea TVA la apa, populatia nu va fi afectata de o astfel de crestere de tarif.

Deci apa va fi mai ieftina ca azi, dar nu mult mai ieftina.
Categoric.

Sunteti multumit de modul in care functioneaza astazi Loteria Bonurilor Fiscale?
Este un pas inainte. E o campanie care a produs efecte vizibile, dar cum nimic nu e perfect, o astfel de propunere poate suferi modificari. Vreau sa vin cu cateva schimbari, pentru ca avem astazi o situatie, poate neplacuta pentru castigatori: un fond de premiere de un milion de lei si deja aproximativ 10.000 de castigatori, deci un castig foarte redus. Deci e clar ca trebuie sa schimbam abordarea, cel care castiga sa fie intr-adevar stimulat sa participe la Loterie. Vreau sa vin cu schimbari de abordare, eventual pe categorii de castig, astfel incat castigurile sa fie substantiale.

Citeste si: Motivul pentru care Ministrul Finantelor vrea loteria fiscala pe categorii, ca la 6 din 49. Cat e acum castigul

La ce va ganditi? In momentul in care vorbim e castigator un bon intre 6 si 7 lei.
Ma gandesc poate ca acele categorii de castiguri sa fie pe seria sau numarul bonului fiscal. Un alt mecanism, important este sa avem castiguri mai mari pentru cei care vin sa depuna un bon. In luna mai va fi definitivat acest nou mecanism: pe de o parte pentru Loteria stabilita prin ordonanta 10/2015, pe de alta parte acea propunere de a avea chiar si loterii lunare, altele decat cea prezenta, pe zone unde evaziunea fiscala este destul de ridicata, pentru a incuraja populatia sa colecteze bonurile in special din acele zone din economie, de pilda legume-fructe, bauturi alcoolice. Ar fi o loterie suplimentara, periodica, pentru bonurile fiscale din zona unde evaziunea mare. E o masura indirecta de lupta impotriva evaziunii fiscale.

Va ganditi la case de marcat in piete, de exemplu?
Nu, aici lucrurile sunt clare. In piete, cei care au atestat de producator nu emit bonuri. Ceilalti, care nu sunt producatori, doar comercianti, au case de marcat.

Vor aparea case de marcat suplimentare pentru cei care au nevoie sa fiscalizeze bacsisul, cum credeti ca poate functiona mecanismul acesta?
Nu sunt case de marcat speciale, ci softurile acelor case de marcat se vor adapta. E o operatiune suplimentara, solicitata de cei din piata. Dupa calculele de azi, statul se astepta sa castige undeva la 300 de milioane de lei pe an. Dar nu aceasta a fost scopul, ci acela de a face un pas inainte la cadrul legal in baza caruia ANAF actiona pana de curand, nemultumind unii agenti economici.
Cu aceasta schimbare si cu alte spete duse saptamana trecuta in Guvern, lucrurile s-au flexibilizat foarte mult, e un pas mare inainte. Dar niciodata nu o sa putem reglementa toate posibilele spete. Auzeam nemultumiri legate de taximetristi. ANAF nu a fost niciodata sa verifice taximetristi sau cei care livreaza acasa mancarea etc. Dar, din pacate, noi in Romania cautam fiecare chichita si punem in imbra partea buna a unui act normativ.

Deci tocmai le spuneti taximetristilor si celor care livreaza mancare sa nu se teama de controale si cumva ii indemnati sa nu fiscalizeze bacsisul.
Nu ii indemn, le spun ca de maine incolo ANAF nu va pleca sa verifice aceste persoane. Noi avem zone importante unde trebuie sa intensificam controalele. In cazul taximetristilor exista 2 categorii: aceea in care taximetristul plateste un impozit forfetar la finalul unui an si a doua, unde el e angajat la o companie si acolo trebuie sa dea bon. Dar, repet, ANAF-ul nu se indreapta spre aceasta zona.

Sa vorbim putin despre TVA. E sigur ca de la 1 ianuarie 2016 cota scade la 20%?
Este sigur. Plecam de la urmatoarea abordare: in primul rand, Romania, asa cum am discutat si cu partenerii internationali, isi va mentine in acest an tinta de deficit 1,83%, indiferent cum vor arata rectificarile. La fel si anul viitor - desi tinta e redusa, 1%, asa spune Pactul de fiscalitate, va trebui sa fie respectata. Altfel spus, 20% la TVA sigur se va aplica iar noi va trebui sa aratam foarte clar care sunt masurile pentru ca aceasta reducere sa nu afecteze tinta de deficit. De aici plecam. Pe de o parte trebuie sa crestem incasarile, pe de alta parte sa scadem cheltuielile nejustificate in economie – si, din pacate, sunt foarte multe zone in care se cheltuie bani care ar putea sa fie redirectionati catre masuri de stimulare a economiei. Usor-usor incepem sa reducem aceste zone, mai putin partea de investitii. O sa gasesc masuri pentru a stimula partea de investitii, in sensul de a cheltui mai usor si mai eficient acesti bani.

Ce inseamna cresterea incasarilor? Taxe noi, taxe mai mari?
Nu, nu sunt adeptul introducerii de taxe. Cu o mai buna colectare, cu taierea drastica a acelor cheltuieli care nu sunt justificate – si sunt multe zone, in special in administratia publica, unde banii se cheltuie nejustificat. Nu e nevoie, de pilda, ca fiecare minister sa deruleze o achizitie publica, telefonie mobila, de exemplu. Se pot face toate intr-un singur loc, astfel incat pretul sa fie redus si sa fie mult mai coerent.

Daca se pot face, de ce nu s-au facut pana acum?
Important e ca asta vrem sa facem de acum incolo. Avem sprijin politic pentru tot ceea ce spun, altfel nu as putea sa actionez. Anul acesta trebuie sa inceapa aceasta procedura. In iunie 2015 trebuie sa prezentam Comisiei Europene strategia nationala de achizitii publice, fara care banii europeni se suspenda. Apoi, de la 1 ianuarie 2016 Romania va aplica alte prevederi pe achizitii publice: mai simple, mai clare si cu un sistem institutional mult mai simplu. Se vor comasa institutii, nu vom avea atat de multe entitati. In trecut, pentru aceeasi speta existau opinii diferite de la diferite institutii, fapt care a ingreunat si inca ingreuneaza intregul proces.

Pornind de la TVA de 20%, s-a schimbat ceva in calculul pentru acoperirea acestei lipse de incasari provenind din reducerea TVA?
S-a schimbat in sensul bun. Pana azi, asa cum arata cifrele, ANAF isi face treaba asa cum trebuie, populatia a devenit mult mai constincioasa, isi plateste darile. Estimarile noatre arata ca incasarile suplimentare fata de programul stabilit de ANAF sunt undeva ca suma la 5,5-6 miliarde de lei, o suma extrem de mare. Asta inseamna ca inca din primul semestru noi am acoperit costul noii masuri de reducere a TVA de la 1 iunie 2015 si acei bani se pot duce catre alte zone. E important ca in acest an sa nu mai terminam ca anul trecut pe partea de investitii, tinta de deficit sa fie atinsa. Anul asta, pe primul trimestru am avut undeva la 2 miliarde de lei necheltuite in zona de investitii publice. Trebuie sa vedem care au fost cauzele. Unul dintre motive este si acest blocaj in randul administratiei locale si centrale, temerea de a semna contracte, care se rasfrange asupra unui proiect.

Dar de ce a aparut acest blocaj?
Lumea vede foarte clar ca orice interpretare a unei legi se poate lasa cu intrepretarea altor persoane cum ca a fost o abordare gresita. Si in momentul acela, functionarul public, care nu e platit asa cum trebuie, spune „Pentru banii pe care ii iau, decat sa fiu tras la raspundere, mai bine nu fac nimic”. Asa ca tendinta e sa apese piciorul pe frana, din pacate. Vedem si azi actiuni, reclamatii, contestatii. In zona de proiecte europene, de pilda, sunt foarte multe contestatii venite din Romania, catre Comisia Europeana, multe neintemaiate, care fac ca intregul proces sa fie intarziat. Atunci cand la OLAF, structura europeana, se primesc reclamatii, acesta le trimite la structura omologa din Romania, DLAF, care le trimite mai departe la DNA. Cand ele se afla la DNA, automat Romania nu mai poate la Comisia Europeana nimic la rambursare si automat ia acele cheltuieli pe bugetul sau.
Planul meu e sa simplificam prevederile legale si procedurile, pentru a fi usor de inteles si de cei care le aplica, si de cei care verifica. Pe de alta parte, trebuie o pregatire intensa a celor din administratie, ca sa inteleaga care a fost intentia legiuitorului cand a facut o lege, si a celor care vin sa controleze. Pe noul pachet de achizitii publice nu facem doar legile, care vor fi foarte simple, dar si un Cod, un indrumar. Fiecare articol din lege va fi explicat, pentru a se intelege dorinta legiuitorului.

In Senat deja au aparut modificari importante la Codul Fiscal. De pilda, impozitul pe dividende nu mai e eliminat.
In Senat s-a propus o impozitare cu 5% de la 1 ianuarie 2016, e totusi o scadere substantiala de la 16%. Nu pot comenta decizia Parlamentului. Noua ne creaza un plus, 5% inseamna jumatate de miliard de lei in plus la buget.

Ce alte amendamente din Senat va mai creaza un plus?
Acciza la combustibil, propusa de noi in Codul Fiscal sa fie redusa de anul viitor - reducerea a fost eliminata de Comisia de Buget din Senat. Asta inseamna peste 3 miliarde de lei. Banii din supraacciza se vor regasi in lucrari de infrastructura. Aceste 2 exemple de eliminare a unor masuri de relaxare fiscala ne aduc un plus.

Ministerul Finantelor ce isi mai doreste modificat din actualul proiect al Codului Fiscal?
Asa cum a fost discutia si cu partenerii nostri internationali, tinta noastra de deficit de anul viitor trebuie respectata. Tot ce ramane in Codul Fiscal va trebui sa se regaseasca in acest spatiu. Putem lasa din masurile de compensare si gasi alternative – taieri de cheltuieli inutile. Introducerea cotei de TVA la 9% de la 1 iunie va avea consecinte, multe din ele nu au putut fi comensurate la momentul la care am luat aceasta decizie, de pilda o crestere suplimentara a PIB de 0,6% pe acest interval. Efectele vor fi extrem de bune. Si in zona de turism, pachetul de 9% la all-inclusive ar fi putut crea probleme acelor hoteluri care nu ofereau acest pachet. Cu aceasta schimbare s-a uniformizat acest lucru si administrarea e mai usoara. Mai e si varianta de a amana o parte din masurile de relaxare. E un calcul care se face astazi, plecand de la TVA de 20% care ramane sigur. Tin sa fie eliminata si taxa pe stalp, pentru ca mai mult incurca, si pe noi ca buget, si piata. Aceste 2 masuri sigur vor ramane.

Tocmai v-ati criticat Guvernul
Nu critic Guvernul, trebuie sa fiu foarte pragmatic ca ministru de Finante. Tin foarte mult la masurile de relaxare fiscala, la stimularea economiei pe toate caile posibile. Pe de alta parte, ministerul de Finante are o zona in care se poate actiona extrem de mult: reducerea birocratiei, a lucrurilor care fac viata grea agentilor economici.

Vorbeati despre taxa de stalp. Pana la urma, care era nemultumirea dumneavoastra in legatura cu taxa de stalp?
Pana nu demult, ministerul de Finante era bucuros sa stranga cat mai multi bani, poate fara o legatura stransa cu piata. Pe mine acum ma bucura sa am in primul rand am o piata puternica ca sa am de unde sa strang. Din taxa de stalp s-a strans cat era planificat, dar e greu de cuantificat, de masurat. In plus, taxa poate duce la o crestere a pretului la diverse utilitati, fiindca sunt multe companii de stat care au o infrastructura voluminoasa. Pui taxa pe stalp, automat pretul acela creste, se duce in tariful de curent, apa, cresc utilitatile pentru populatie. Taxa trebuie eliminata din mai multe motive, am dat cateva dintre ele astazi.

Aveti cum sa controlati scaderea tarifelor la utilitati odata ce aceasta taxa dispare?
Asta e o alta abordare care trebuie schimbata. Noi, ca stat, trebuie sa creem relaxare fiscala si usor-usor piata va incepe sa functioneze. In piata lucrurile se misca natural, nu trebuie sa intervina statul. Sunt convins ca aceste scaderi se vor regasi intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, in pretul produselor sau utilitatilor.

Vorbeati despre o deducere care nu e inca actualul proiect de Cod Fiscal, despre ce este vorba?
Lupta cu evaziunea poate fi dusa direct sau indirect, aceasta e o masura indirecta: sa lasam contribuabilului posibilitatea sa-si deduca la final de an din impozitul pe venit un anumit nivel de cheltuieli dintr-o zona unde evaziunea este ridicata, de pilda legume si fructe. Practic, in mai 2016, cetateanul vine cu dovada cheltuielilor pe legume si fructe in anul 2015 si din cei 16% impozit isi va putea deduce acea suma pana la un anumit nivel. Acum se face calculul privind respectivul nivel, eu tin sa fie cat mai sus. Contrar abordarii multor ministri de Finante de pana acum, eu tin foarte mult la piata si la cetatean, vreau foarte mult sa ma duc in aceasta zona, chiar sa risc. O scadere a unei taxe nu duce neaparat la scaderea incasarilor la buget. Creaza o masa de impozitare mai mare la un anumit produs si automat ma face sa nu pierd veniturile la bugetul de stat, daca nu cumva sa le si cresc.

Sa pastram deci bonurile de legume si fructe un an de zile ca sa le putem deduce anul viitor?
E o posibilitate, da. Ma gandesc sa stimulez aceasta abordare si lupta impotriva evaziunii fiscale. Trebuie sa luam o decizie in mai-iunie, sa asiguram baza legala si cetateanul sa fie constient ca trebuie sa adune aceste bonuri.

E inca o scadere la bugetul statului.
Poate la prima vedere pare o scadere, dar dupa aceea efectul acestei actiuni poate sa fie extrem de bun. Evaziunea va scadea in acele zone unde inca e foarte ridicata, implicit vor creste si incasarile.

Ati calculat deja scaderea sau riscati?
O calculez acum si cand adun toate cifrele vad cat de mult risc - daca risc. Nu vreau sa fiu un ministru de Finante contabil, vreau sa fiu un ministru de Finante manager. Vreau sa vad care sunt cerintele pietei si cum putem sa ne adaptam la cerinte.

Scaderea cotei unice la 14% incepand cu 2019 e cuprinsa in actualul Cod Fiscal. Credeti ca va putea fi aplicata?
Da, cu siguranta. Daca lucrurile continua in felul in care au inceput, sunt convins ca va fi posibil. Economia Romaniei va avea o crestere foarte frumoasa si sustenabila in urmatorii ani de zile. S-a demonstrat in ultimii 3-4 ani iar lucrurile vor continua mai intens. Frumoasa inseamna sustenabila, nu de conjunctura, si cu un trend destul de accelerat, de crescut. Sa se miste de la sine, statul sa fie cat mai putin perceput in piata.
Astazi o crestere de 3 si ceva la suta este inca mica pentru Romania. Sper la cresteri mult mai mari ale economiei. Anul asta putem depasi 3% prin masurile pe care le-am luat, mai ales cea de 9% pe zona de produse agroalimentare. Daca acel 0.6% in plus pe care il anticipam se produce, vom avea cresterea.
Partea de investitii e foarte importanta si vine ca urmare a acestui mediu economic din ce in ce mai facil, de la scaderea birocratiei, care in Romania supara foarte mult firmele. Aceasta e o zona in care statul poate actiona foarte mult si fara costuri. O sa vedeti aceste actiuni in acest sens.

Ce aveti de gand ca sa simplificati birocratia? Dati-ne cateva exemple.
Sa mutam in online una dintre cele mai simple masuri pe care le putem lua. Se va intampla.

Aveti un termen?
Eu tratez fiecare zi a mea de ministru ca ultima zi de mandat. Asta inseamna ca in fiecare zi incerc sa rezolva cat mai multe dintre problemele pe care le am de rezolvat. E o abordare normala nu doar pentru demnitari, ci si pentru fiecare functionar. Din pacate, resursa umana in anii trecuti a fost una distrusa – oamenii nu au fost lasati sa gandeasca, sa vina cu solutii.

Pentru aceste proiecte aveti sprijin politic? Fiindca ele vor crea multe situatii incomode.
Daca se doreste ca aceste masuri sa fie implementate, ma gandesc ca o sa fie si sprijinul politic. Nu se doreste sa fie facut asa cum spun eu, asta e situatia. Pentru ceea ce fac eu astazi, cred ca e suficient sprijin politic.

Mai are nevoie Romania de un acord cu FMI?
In primul rand sa-l incheiem pe cel in derulare, care are ca termen de finalizare septembrie 2015. Cu siguranta il vom incheia in conditii bune, asa au fost discutiile la Washington, la ultima misiune. Ei asteapta in continuare ca ceea ce ne-am angajat sa implementam sa si facem pana la final.

Veti privatiza CFR Marfa pana in septembrie?
Trebuie sa vada ca demaram, ca intr-adevar exista vointa Guvernului sa ia acele masuri. Trebuie spus foarte clar ca aceste masuri trebuie implementate dincolo de obligatia noastra in acest acord. Nu le implementam fiindca cineva le cere, asta trebuie sa fie abordarea, ci pentru ca sunt bune si pentru economia Romaniei. De acum incolo, pana la final de an trebuie sa facem tot ce ne cer FMI si Comisia Europeana pentru ca acest acord sa se inchida in bune conditii si sa putem discuta despre un posibil nou acord. In mod normal, ministerul de Finante isi doreste un nou acord, pentru ca este un motiv in plus ca Romania sa se poata imprumuta mai ieftin. Conteaza ca imagine, ca rating de tara.

Exista o discutie in jurul unui proiect legat de creditele in franci elvetieni, ca statul sa garanteze o parte din valoarea ipotecii. Care e stadiul acestui proiect?
E in lucru aceasta idee, in mai va fi supusa Guvernului spre abordare si speram sa venim cu un sprijin. E o discutie legata de un plafon in jur de 3000 de lei, vrem sa fie cat mai mare, dar nu doar pentru cei imprumutati in franci. E normal sa ai o abordare orizontala, pentru cei care se afla intr-o anumita situatie financiara si au imprumuturi, indiferent de moneda.

Cum raspundeti remarcilor DNA privind slaba recuperare a prejudiciului de catre ANAF?
Am cerut niste situatii pentru a vedea toate bunurile confiscate, care trebuie evaluate in vederea valorificarii. Acest lucru se va produce foarte rapid, nu voi accepta nicio pasuire a unui astfel de bun. Odata ce este o hotarare a instantei, trebuie valorificat imediat, fiindca sunt foarte multi bani.

Foarte repede a aparut si aceasta Ordonanta de Urgenta potrivit careia imobilele confiscate pot fi trecute in beneficiul autoritatilor publice.
E o prevedere care permite administratiei, in loc sa construiasca sau sa inchirieze spatii de birouri – e singura destinatie admisa – sa foloseasca spatiile confiscate. Odata confiscat bunul, eu il pot folosi in loc sa fac cheltuieli, acesta a fost scopul.

Care e parerea dumneavoastra, ca ministru al Finantelor, despre timbrul de mediu?
Este o situatie care a creat multe neplaceri in trecut si trebuie sa inceteze. Aceasta situatie in care masinile se inmatriculeaza in Bulgaria, inseamna ca la mine in tara ceva nu se intampla bine. Noi percepem aceasta taxa pentru a stinge datoriile pentru cei carora li s-a aplicat taxa in trecut si au castigat in instanta. Nu putem merge mai departe cu aceasta abordare. Trebuie sa ne oprim undeva, sa luam o decizie ca lumea sa fie tentata sa inmatriculeze aceste masini la noi.
Taxa respectiva trebuie sa se regaseasca in alta parte. Nu cred ca e normal ca o masina cu o capacitate cilindrica mai mare sa aiba taxe mari desi nu polueaza iar una veche sa aiba taxe mici, desi are poluare mare. Trebuie sa-i incurajam pe cei cu masini vechi sa le schimbe. Sa aiba un termen de 5 ani de conformare, dar si un stimulent, Programul „Rabla” sa fie destinat inlocuirii masinilor care polueaza in mod agresiv. In mai-iunie vrem sa definitivam schimbarea sistemului de taxare. Nu vreau sa intram in a doua parte a anului cu astfel de probleme care sunt usor de rezolvat.

Vorbeati de un proiect pentru ministerul de Externe.
E normal ca aceasta zona, care e varful de lance al Romaniei in afara tarii, sa aiba o imagine pe masura. Un nou sediu al ministerului de Externe, in perspectiva lui 2019, cand Romania va detine presedintia Consiliului European, trebuie realizat pana la finalul lui 2018. De asemenea, am vorbit cu ministrul de Externe pentru a identifica un numar – e drept, limitat – de ambasade, cele mai reprezentative pentru Romania, vor fi renovate. In al treilea rand, parcul auto – toate ambasadele noastre au un parc auto invechit, care creaza costuri enorme. Mai bine il reinnoiesti si scapi de costurile de intretinere. E o intentie, costa zeci de milioane de euro. Cei de la ministerul de Externe au deja terenul achizitionat, au o suprafata, nu mai stiu unde. Acolo probabil se va construi noul sediu.
Nu e usor sa detii presedintia unui Consiliu European, ai nevoie de o administratie care sa faca fata, vei organiza consilii de ministri in Romania pe toate zonele respective, vor veni extrem de multe delegatii. Asta inseamna ca trebuie sa avem un corp de functionari pregatititi in toate domeniile, care sa faca fata acestei provocari.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale