Ministrul Apararii cauta alternative la serviciul militar obligatoriu, care NU este desfiintat. Noile echipamente ale Armatei

Ministrul Apararii Nationale, Mihnea Motoc, este invitatul lui Cristian Leonte in editia de duminica, 20 martie, a emisiunii “Dupa 20 de ani”.

Sunteti de pregatire diplomat, ati venit saptamana asta de la Ankara, de la o intalnire cu omologul dumneavoastra turc. Turcia e o zona foarte importanta pentru noi si un aliat important al Romaniei. Ce s-a discutat la Ankara?
A fost prima mea vizita bilaterala din acest mandat. Am avut foarte multe intalniri cu omologi din NATO in marja altor reuniuni. Ideea de constructie a acestui calendar de actiuni bilaterale a fost de concentrare a lor pana in iulie, cand urmeaza summit-ul de la Varsovia, cand mi-am propus sa discut direct cu cat mai multi omologi – atat cu cei care au sensibilitati strategice apropiate de ale noastre, cat si cu cei cu orientari diferite, directii de interes strategic complementare.

Ati numit Turcia si Polonia aici.
In categoria celor cu sensibilitati apropiate si interese comune – Turcia, un partener strategic al nostru, tara cu care avem cea mai notabila colaborare politica, economica si militara din regiune. Am raspuns invitatiei omologului meu turc, Ismet Ilmaz, pentru 2 obiective: pentru a vedea cum sa energizam o colaborare bilaterala militara deja foarte substantiala, respectiv sa vedem cum ne putem armoniza pozitiile pana la summit-ul de la Varsovia, avand in vedere ca ne raportam la un mediu cum e zona extinsa a Marii Negre. Ca sa ilustrez primul plan, avem aici o baza juridica foarte solida.

Citeste si: Romania cere infiintarea unei flote NATO in Marea Neagra, pentru "aparare si descurajare". Ce reactie ar putea avea Rusia

Citește și

Rusia a anuntat ca razboiul rece a reinceput. Mesajele dure ale sefului NATO si premierului de la Kremlin

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Concret, ce inseamna cooperare militara mai energic?
Avem planificate o serie de exercitii si de formule de pregatire in comun, eu am fost de acord ca pot fi intensificate.

De ce sa facem exercitii militare comune cu Turcia?
Pentru ca abilitatea noastra de a raspunde oricaror situatii care pot decurge din actualul mediu de securitate, foarte complicat, decurge din capacitatea operationala, de gradul de instruire, de exersare, de interoperabilitatea intre fortele armate aliate. Or aceasta nu se poate obtine decat printr-o intensficare a acestui calendar de exercitii.

Noua si Turciei care ne este inamicul? Care e pericolul impotriva caruia ne putem uni fortele?
Nu ne unim fortele impotriva cuiva anume, nu exista amenintari deschise, exista insa mutatii evidente in zona Marii Negre, exista o consolidare a prezentei militare ruse acolo, a fost anexarea ilegala a Peninsulei Crimeea, sunt evolutiile destabilizatoare din estul Ucrainei. Toate acestea zugravesc un climat de securitate pe care trebuie sa il luam in calcul in postura noastra nationala, ca alianta, si in pregatirea pe care o facem.

Ati pomenit de Crimeea, acolo a fost evident razboiul hibrid. Noi suntem pregatiti pentru un astfel de razboi?
Eu cred ca in prezent ceea ce se manifesta in diverse tari aliate, de pe flancul estic, dar si in profunzimea teritoriului european al Aliantei, sunt forme de manifestare a razboiului hibrid. Cu totii ne pregatim, in primul rand, individual, pentru a fi in masura sa identificam aceste tipuri de amenintari si sa le conceptualizam corect, dupa care exista si probabil va fi unul din rezultatele majore ale summit-ului de la Varsovia, un plan aliat, o strategie de prevenire si contracarare a amenintarilor hibride. Dar inca o data, principala sarcina revine tarilor aliate individual.

Ce va fi important la summitul NATO de la Varsovia?
Summitul NATO va reprezenta convergenta a 2 procese: incheierea procesului de asigurare, acel plan de crestere a capacitatii operationale, care a fost inceput in Tara Galilor. In al doilea rand, consacrarea unei noi posturi de descurajare si aparare a Aliantei, atat fata de amenintarile din est cat si fata de cele din sud, iar in mod specific pentru flancul estic, prezenta aliata avansata. O prezenta cvasi-permanenta, rotationala, multinationala si care in cadrul unui concept modern de aparare ar urma sa fie completata de forte de intarire dislocabile, disponibile intr-o pondere semnificativa.

Asta inseamna ca vor fi mai multi militari, echipamente NATO in Romania?
In mod continuu, rotational. Noi avem un concept de constituire a unei brigazi multinationale cu unitati romanesti, cu unitati ale unor aliati care au participat si pana acum la programul nostru de exercitii si instruire – SUA, in primul rand, care au anuntat prin acea cvadruplare a bugetului alocat Initiativei Europene de Reasigurare, au anuntat prezenta unei brigazi suplimentare care va putea fi orientata spre toate aceste zone unde au loc exercitii, inclusiv la Marea Neagra. Aceasta brigada multinationala ar urma sa fie condusa de cele 2 comandamente pe care le-am constituit si le operationalizam de anul acesta: comandamentul NATO de divizie sud-est si o unitate mai mica, de integrare a fortelor, una din cele 5 dezvoltate deja pe flancul estic si care din informatiile noastre e cea mai avansata dintre toate unitatile dezvoltate dupa summitul din Tara Galilor.

Despre cate trupe vorbim?
Noi avem in vedere un nivel de brigada. Pana acum am avut participare la exercitii cu titlu de masuri de asigurare, au fost americani, britanici, alti aliati. Acum vom avea un plan mai sistematic si un cadru mai inchegat care sa asigure o prezenta prin rotatie de nivel echivalent unei brigazi multinationale. Sunt deja unele echipamente prepozitionate, in principal americane, plus echipamentele pe care le aduce fiecare natiune si un supliment de echipamente prevazut in aceasta crestere a prezentei americane in Europa. Vorbim de echipamente grele care sa serveasca tipul de exercitii ce simuleaza, pregatesc misiuni de tip articolul 5. In ce ne priveste vom veni cu echipamentele pe care le avem.

Asadar, o brigada, intre 2.000 si 4.000 de oameni. Mai degraba 2.000 sau mai degraba 4.000?
E imposibil de precizat unde s-ar opri balanta. Cred ca putem conta deja pe o participare semnificativa a SUA, dar va trebui sa discutam in continuare cu alti aliati. E unul din obiectivele sirului de contacte pe care mi le-am propus eu.

Cand vor zbura F-16 cu tricolorul pe fuselaj?
De la anul vor fi primele din escadrila 1 operationale, le vom vedea cu inscriptionarea Fortele Aeriene Romane venind in Romania prima oara la sfarsitul lunii septembrie anul acesta. Dupa care operationalizarea lor este avuta in vedere pentru 2017. Pilotii sunt in plin program de formare, primii vor incheia un ciclu extrem de intens de pregatire si de formare. E vorba nu doar de piloti, ci si de tot suportul tehnic. Aceasta e partea cea mai scumpa din tot pachetul F-16, partea de formare.

Ce tipuri de misiuni vor avea aceste aparate?
In primul rand, serviciu de lupta – politie aeriana, complementand misiunile care se executa acum cu Mig21 Lancer. Acum suntem capabili sa acoperim intreg teritoriul national si sa gestionam orice intrare neautorizata in spatiul nostru aerian. Gradual vor fi introduse aparate F-16, se va trece la o cu totul alta filosofie, F-16 inseamna revederea intregii programe de pregatire, tipului de aplicatii, adaptare infrastructurala, pentru care avem finantare, in parte de la NATO, in parte de la bugetul national.

Citeste si: La 34 de ani, Mita este unul dintre primii piloti romani, antrenati sa piloteze un avion F16: "Il folosim ca pe o arma"

Ati adus vorba de buget. 2% din PIB va fi alocat Apararii din 2017. Pe ce va cheltui Romania acesti 2%?
Sa va evoc ce avem in vedere anul acesta, cand 1,7% cu credite de angajament cu tot. Trebuie sa putem sa ne permitem armata de care avem nevoie. Majoritatea programelor de inzestrare militara se deruleaza pe mai multi ani, continuam programe deja incepute, rate la programul multirol, si pregatim procedura de atribuire a contractelor pentru etapa a doua a programului F-16, care nu se vor incheia inainte de 2017. Am lansat deja procedura de atribuire a lucrarilor de modernizare, etapa a doua, a celor doua fregate T-22 R. Acum cateva zile am publicat in SEAP anuntul de participare si vom derula pana la sfarsitul anului programul respectiv care are o valoare substantiala. E vorba de instalarea de rachete anti-nava, aeriene, de un sistem inteligent de gestionare integrata a luptei. Modernizarea lor se va face fara mutarea din tara, intr-un santier naval din Romania, ceea ce inseamna oportunitati economice pentru operatori din tara.

Va cumpara armata nave noi?
E avuta in vedere inzestrarea cu corvete incepand din 2017. Suntem intr-un program riguros si bine conceput pana in 2027, deci tot ceea ce lansam ca programe se face in logica acestuia. In materie de corvete se gandeste in materie de divizioane de 4 corvete. E imposibil sa spun de unde le vom lua. E un calcul de pret/calitate/efecte strategice obtinute. E de preferat sa te duci la ultima tehnologie, la echipamente noi, care nu vor necesita mentenanta o perioada de mentenanta.

Ce se intampla cu fortele terestre?
Sunt avute in vedere in ideea de a dirija resurse in mod echilibrat catre toate categoriile de forte. Avem in vedere sa raspundem necesitatii pe care o resimt de a dota cu cel putin 3 tipuri de vehicule: vehicule usoare pentru infanterie, transportoare blindate si ceea ce se numeste tehnica de transport multifunctionala - camioane cu platforme diferite, adaptate nevoilor armatei. La 2 categorii facem achizitii relativ restranse anul acesta, ce vrem sa lansam anul acesta, poate reusim sa si bugetam sunt acorduri-cadru pe termen mediu si chiar lung in care putem cere partenerului ca si conditie esentiala preluarea in industria noastra de aparare a unei parti cat mai mari din productie. Suntem intr-un produs foarte intens de consultari cu principalii producatori, ei stiu ca avem cerinta sa implementeze o parte din fabricatie in Romania.

Daca guvernul hotaraste sa cumparam un tip de vehicul, va fi asamblat in Romania?
Este si aceasta o varianta. Vom cauta sa obtinem oferta cea mai avantajoasa, de calitate, care sa reprezinte maximul de efect in industria noastra. Vrem sa avem o previzibilitate a comenzii, dar trebuie sa existe un complement economic de mai mare anvergura ca sa existe interes pentru asemenea investitii. Cred ca in urmatoarele saptamani ar trebui sa se degajeze niste optiuni. Tot pentru fortele terestre vrem sa dezvoltam angajamente contractuale in jurul unor solutii de comunicare, informatica, supraveghere si recunoastere – cu aceeasi conditie, a constructiei echipamentelor pornind de la solutii nationale si de la o formula de implementare nationala. Acolo unde este posibil vrem sa inducem maximul de efect tehnic pentru industria nationala.

Asadar, productia, asamblarea acestor vehicule ar putea fi facuta in fabricile traditionale de armament ale Romaniei?
Nu neaparat si nu va fi din punctul nostru de vedere nu e optiunea noastra, e optiunea investitorului. In piata vehiculelor pentru armata sunt producatori reputati care ar fi si investitori, optiunea va fi a lor. Poate se vor orienta spre jucatori noi aparuti in industria de aparare din Romania, poate vor face o investitie de la zero.

Cand ar putea veni primii investitori?
Noi am dori sa putem angaja contracte o parte din necesarul de vehicule inca de anul acesta. Nevoile de inzestrare sunt, dorim sa incepem cat mai repede. In functie de formula de implantare locala vom putea incepe mai repede sau pe un orizont ceva mai indepartat. Daca va incepe de la zero, va cere mai mult timp.

Pentru ce altceva mai sunt pregatiti bani?
Pentru anul acesta deja avem o suma pentru reparatii capitale - reabilitari aeronave, lucrari de infrastructura atat pentru receptionarea aparatelor F-16 cat si pentru prepozitionarea de echipamente. Toate sunt beneficii contractuale care merg spre firme romanesti specializate cu expertiza si clearance-ul necesar, care au lucrat si cu partenerul american.

Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu. Romania se gandeste sa il reintroduca?
Nu ne gandim deloc in momentul acesta, dar suntem foarte preocupati de faptul ca de la suspendarea sa - serviciul militar nu este eliminat, este suspendat – nu am actionat imediat pentru a crea o rezerva in locul militarilor in termen. Am inceput sa facem ceva in acest sens de anul trecut, cand am venit cu o formula adaptata realitatilor din ziua de azi, cu legea rezervistilor voluntari. Legea va intra insa in vigoare de la 1 ianuarie 2017, insa avem pregatite masurile pentru implementarea ei, inclusiv suportul bugetar pentru asigurarea unei formule de pregatire periodica suficienta pentru acesti rezervisti voluntari. Ei sunt de 2 tipuri: unii care au facut serviciul militar, deci au un corp de baza de pregatire, nu e nevoie decat de actualizarea ei, si cei care vin fara background militar si pentru care pregatirea e un pic mai exigenta. Ceea ce inseamna si o stimulare salariala pentru ei. Ii platim cu un anumit procent din salariul mediu pe economie, ei isi continua activitatea acolo unde sunt angajati, dar in perioada de instructie primesc o anumita remuneratie iar cand nu fac instructie primesc un procent din salariul mediu pe economie.

Cati oameni vor fi vizati?
Legea va intra in vigoare de la anul. Orice armata are un potential in rezerva, cred ca vom fi mai limpezi cand incepe aplicarea. Aceasta formula trebuie citita in paralel cu un alt exercitiu pe care l-am lansat, strategia de promovare a profesiei militare, e vorba de cresterea atractivitatii profesiei militare. Speram sa genereze interes atat pentru formula activa cat si pentru potentialii rezervisti militari.

Ne uitam la un stadion cu o istorie, cu un palmares – Steaua, echipa cea mai iubita din Romania. MApN a evaluat brandul la 57,3 milioane de euro. Cum s-a ajuns la aceasta suma?
Dupa o metoda foarte sofisticata de calcul. Evaluarea nu o face MApN, am fost obligati sa procedam la evaluare. Sunt forme specializate, s-au avut in vedere modul in care concura toate disciplinele sportive, toate medaliile. Vom sti la cat a fost evaluat strict clubul de fotbal in urmatoare perioada. Cifra e abstracta, ea va fi tradusa intr-o taxa de licentiere. Intai se face taxa de licentiere pentru “clasa fotbal”, apoi si pentru celelalte clase si produse de sport.

Va exista un pret de pornire?
Va exista un indice, tot evaluatorul il va stabili. Al doilea aspect al activitatii comisiei pe care am numit-o ca sa faca un pic de lumina si un inventar al problemelor acumulate intr-o istorie pe alocuri toxica este relatia intre clubul sportiv al armatei si societatea care administreaza destinele fotbalului profesionist de la Steaua. Am vrut un start nou. Folosirea stadionului de fotbal, terenurilor de antrenament si structurilor aferente e al doilea aspect. Intereul si obligatia noastra e de a valorifica la maximum patrimoniul existent. Stadionul e candidat cu foarte mari sanse de a intra in programul de modernizare pentru Campionatul European. In perioada imediat urmatoare vom inainta documentatia necesara.

Ce se va moderniza?
Sunt proiecte de anverguri diferite pentru Steaua si alte 3 stadioane care vor intra in acest program de modernizare. Sunt elemente diferite care compun stadionul, e nevoie de aducerea la zi. In discutia cu FCSB, vrem sa reglam aspectele ramase in suspans, vom avea o abordare rezonabila, in limitele dispozitiilor legale, dar cu deschidere. Am avut acelasi mesaj si noi la MApN si domnul Becali, cu care m-am intersectat ca europarlamentar. Dansul a exprimat disponibilitatea de a regla anumite chestiuni intre noi si ne-am bucura sa foloseasca posibilitatile de antrenament cat mai curand posibil.

Vedeti o sansa curand ca echipa de fotbal sa foloseasca numele, sigla si palmaresul?
Este bine ca a inceput discutia sub aceste auspicii, eu incerc sa fiu impartial. Sunt stelist de cand ma stiu si mi-as dori sa vad reluata utilizarea stadionului, a infrastructurii, in conditii mai moderne, mai sigure. Anual se face omologarea, o procedura care va incepe in perioada urmatoare.
 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"