Universitatea din București, atac la alocările Ministerului Educației: ”Ură și răzbunare”
Universitatea din Bucureşti (UB) critică modul în care Ministerul Educaţiei a alocat cifrele de şcolarizare aferente anului universitar viitor pentru instituţiile de învăţământ superior membre ale Consorţiului Universitaria.
Universitatea din București anunţă că va acţiona în contencios administrativ, însă reprezentanţii ministerului susţin că sunt neîntemeiate acuzaţiile potrivit cărora repartizarea locurilor/granturilor s-ar fi realizat pe criterii politice.
"Universitatea din Bucureşti va acţiona Ministerul Educaţiei în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol "criteriile" de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru toamna acestui an au penalizat universităţile din Consorţiu şi le-au recompensat pe aproape toate celelalte", afirmă reprezentanţii UB într-o scrisoare deschisă.
Alegeri 2024
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
07:13
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
"Cu ură şi cu răzbunare, dl ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl Dragnea şi d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi româneşti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc", se arată în document.
În opinia acestora, "este lipsită de orice justificare raţională" scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 - 2019 pe toate cele trei cicluri de studii.
"Cum ne va afecta? Simplu: numai la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă, suma cu care bugetul Universităţii va fi văduvit este de 5,4 milioane de lei. Trebuie să le spunem studenţilor noştri, absolvenţi de licenţă sau de master la drept, ştiinţe politice, filosofie, istorie sau litere că din grija partidului, începând din toamnă, locurile lor se duc la universităţi locale, înfiinţate după 1989, universităţi al căror prestigiu abia dacă poate trece dincolo de limitele propriei regiuni. Şi atunci, nu putem decât să le facem o "modestă propunere" studentelor şi studenţilor noştri: din toamnă, să se ducă să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor. Fără ifose de ştiinţe umaniste. Oricum, pentru a conduce România, îţi trebuie, mai nou, diplomă de inginer, luată de la universităţi de anticameră politică", se mai arată în scrisoare.
În replică, MEN susţine că sunt neîntemeiate acuzaţiile potrivit cărora repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, s-ar fi realizat pe criterii politice.
"Ministerul Educaţiei Naţionale a urmărit susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, cu respectarea principiului echităţii. Această fundamentare a locurilor repartizate era necesară încă din anul 2014. Astfel, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei Naţionale a fundamentat şi a repartizat preliminar, distinct, locuri/granturi finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, master şi doctorat, special cu următoarele destinaţii: absolvenţi ai liceelor situate în mediul rural şi locuri destinate formării iniţiale a viitoarelor cadre didactice şi mai ales pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. Pentru anul universitar 2018 - 2019 au fost alocate, special pentru aceste domenii, 5.000 de locuri în plus faţă de anul 2017 acelor programe de studii care susţin domeniile prioritare, aşa cum sunt ele definite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020, respectiv în Strategia Naţională pentru competitivitate 2014-2020: Bioeconomia, Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, Spaţiu şi securitate, Energie, Mediu şi schimbări climatice, Eco-nanotehnologii şi materiale avansate, Sănătatea", se arată într-un comunicat de presă al MEN.
Potrivit comunicatului, până în prezent, ministerul făcea recomandarea ca locurile repartizate să fie "alocate de către senatul universitar sau consiliul de administraţie, după caz, la propunerea rectorului, prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calităţii acestora, în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020, ale Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014 - 2020, ale Strategiei Europa 2020 şi ale Strategiei Naţionale pentru Învăţământ Terţiar 2015-2020".
"Au existat anumite demersuri pentru a suplimenta numărul de locuri bugetate pentru domeniul TIC sau pentru programele care furnizau licenţiaţi în limbi străine, în special pentru a suplini cererea de traducători, dar nu s-a urmărit dacă respectivele locuri au ajuns la programele de studiu cărora le erau destinate. Începând cu anul acesta, MEN nu numai că a alocat preliminar locuri dedicate, dar se va şi asigura ca acestea vor ajunge la domeniile cărora le sunt destinate", se precizează în comunicat.
Reprezentanţii instituţiei susţin că numeroase studii şi analize - inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată - ajung la o concluzie comună, şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii.
"Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparţineau ştiinţelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). În contextul celor prezentate mai sus, având în vedere alocarea a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate, deşi această corecţie trebuia să aibă loc încă din anul 2014", mai precizează MEN.