DOCUMENT. A fost publicat raportul proiectului "România Educată". Obiectivele asumate pentru schimbarea învățământului
Pentru a cincea oară, de când este președinte, Klaus Iohannis a mers la Palatul Victoria să conducă ședința de Guvern.
Executivul a aprobat un memorandum, prin care s-a angajat să pună în practică, proiectul șefului statului numit „România Educată”, care ar trebui să reformeze sistemul de învățământ, până în 2030.
Proiectul își propune, printre altele, scăderea absenteismului, și a ratei de analfabetism, reluarea concursurilor de admitere în liceu, și modificarea exemenului de bacalaureat.
Documentul este disponibil în format integral AICI.
În proiect sunt precizate şi ţinte pentru învăţământ. În ceea ce priveşte educaţia timpurie, ţintele sunt următoarele: până în 2025, există un curriculum naţional pentru toate nivelurile de educaţie timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educaţie antepreşcolară; până în 2030, cel puţin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă într-o formă de educaţie timpurie.
Printre ţintele pentru învăţământul preuniversitar se numără:
- până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competenţe la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar;
- până în 2025, va fi implementat şi aplicat sistemul portofoliilor educaţionale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluţiei copilului pe durata şcolarizării - acesta include, printre altele, catalogul electronic, observaţiile consilierilor şcolari, evaluări de profil şi recomandări de recuperare etc.;
până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziţia spre învăţământul secundar superior, reducerea abandonului şcolar şi promovarea stării de bine în comunităţile de educaţie - va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi;
până în 2030, rata de părăsire timpurie a şcolii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcţional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.
Pentru învăţământul superior ţintele sunt:
- până în 2030, 20% dintre absolvenţii primelor două cicluri de învăţământ superior (licenţă şi master) vor participa la programe de mobilitate externă;
- până în 2030, cel puţin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;
- în 2030, în România, studiază cel puţin 10% studenţi internaţionali (din totalul studenţilor înmatriculaţi);
- în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior vor fi opţionale, oferind studenţilor posibilitatea de a îşi particulariza şi adapta formarea la complexităţile în creştere ale pieţei muncii.
Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaţionale şi profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educaţiei.
"Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Naţională", se arată în proiect.
Învăţământul secundar superior sau liceal se poate derula în licee teoretice, vocaţionale şi profesionale pentru elevii claselor IX-XII.
"Transferul între cele trei filiere ale învăţământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare. (...) Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a", se arată în raport.
Ce se întâmplă cu Bacalaureatul
O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competenţele elevilor în domenii-cheie.
"Accesul în oricare formă de studiu de licenţă se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universităţi pentru admitere", prevede documentul.
Primul bac ''reformat'', care să evalueze capacitatea tinerilor de a se descurca în viaţa reală, ar putea fi organizat în 2026.
În proiect se propun şi modificări în ceea ce priveşte arhitectura guvernanţei la nivel judeţean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Şcolare Judeţene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin şi de administrare a sistemului judeţean de educaţie. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Judeţene pentru Învăţământul Preuniversitar (CJ-IP).
"Apreciem că, din punct de vedere legislativ, este importantă elaborarea unei noi Legi a Educaţiei sau revizuirea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, astfel încât prevederile cadrului legal să fie corelate cu proiectul şi să ofere, totodată, coerenţă şi predictibilitate sistemului. Forma actuală a Legii a fost supusă unui număr impresionant de modificări, dobândind alte valenţe decât cele iniţiale", se mai arată în document.
A fost pentru cincea oară când preşedintele a condus şedinţa de Guvern, de data aceasta întrucât Executivul a făcut primii paşi concreţi în cadrul proiectului România Educată, unul despre care se vorbeşte din 2016. Pentru implementarea lui, Guvernul vrea să atragă 3,6 miliarde de euro de la Comisia Europeană.
Guvernul și-a asumat prin memorandum implementarea proiectului ''România Educată'', într-o şedinţă la care va participa şi preşedintele Klaus Iohannis.
După memorandumul aprobat de Guvern, proiectul România Educată va trebui să ajungă în Parlament spre final de an.
Etichete: klaus iohannis, România Educată,
Dată publicare:
