Ministrul Educației: Când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional devine un risc de securitate naţională

„Dacă nu suntem atenţi, ţara va deveni o civilizaţie eşuată, sub obscurantism”, a mai spus ministrul.

Ministrul a mai spus că nu ar fi început reforma în educaţie cu creşterea normei didactice, pentru că nu reprezenta pentru el o prioritate, însă, în condiţii de criză fiscal-bugetară, creşterea normei didactice cu cele două ore a devenit o necesitate.

„Vreau să mulţumesc domnilor şi doamnelor senatori AUR şi celor care votează la această moţiune, pentru că au adus în discuţie probleme foarte importante.”

Între timp, moțiunea simplă a reprezentanților AUR împotriva lui Daniel David a picat. Au fost doar 40 de voturi „pentru” și 82 de senatori au votat „contra”, dar a existat și o abținere.

Ministrul Educaţiei a ținut să mulţumească și senatorilor Opoziţiei că au adus în discuţie, în moţiunea simplă, argumente şi soluţii pentru aceste probleme, unde crede că sunt greşeli majore.

„Am această ocazie, oportunitatea, sper eu, să le clarific şi să ne punem de acord într-o manieră raţională. Şi să vedem dacă, pe viitor, putem construi ceva pentru educaţie. Încep prin a spune că, da, educaţia este în pericol. Educaţia este în pericol de mai mult timp în această ţară. Prin raportul QX, pe care şi grupul AUR ştiu că l-a susţinut, în diagnosticul pe care l-am făcut, am arătat foarte clar că suntem într-o situaţie critică, atât în cercetare, cât şi în educaţie”, a spus ministrul Daniel David, în plen.

„Când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional, devine un risc de securitate naţională. Altfel spus, dacă nu suntem atenţi, ţara va deveni o civilizaţie eşuată, sub obscurantism, în educaţie. În cercetare, dezvoltare, inovare vom deveni, probabil, o colonie tehnologică. Aşa că ştiţi foarte bine că al doilea mandat pe care l-am preluat a fost preluat în această idee: că implementăm soluţiile din raportul QX. Problema este că, pe turnantă, a apărut o problemă majoră, nu doar pentru sistemul nostru, ci pentru întreaga ţară. O problemă care ne pune la risc salarii, burse, iar la nivel naţional, pensii şi ajutoare sociale. Astfel încât, efectiv, măsurile care au fost luate au trebuit să fie luate într-o logică iniţială fiscal-bugetară. Acesta este adevărul. Nu are sens să ne ascundem şi să pretindem altceva”, a precizat David.

Părerea ministrului Educației despre măsurile fiscal-bugetare

Ministrul a mai arătat că măsurile fiscal-bugetare „ne salvează domeniul, pe salarii şi burse, până la sfârşitul anului”.

Potrivit lui David, toate aceste măsuri fiscal-bugetare au fost filtrate prin criterii educaţionale şi, pentru orice măsură, se poate raporta la standardele OECD sau ale Uniunii Europene.

„Într-o situaţie de criză, cine pretinde că va implementa cele mai bune practici, cred că minte. Eu, pur şi simplu, argumentez că măsurile luate sunt măsuri care se regăsesc în diverse repere europene”, a subliniat David.

Ministrul s-a referit la mărirea normei didactice, cu două ore pe săptămână.

„Dacă erau condiţii de normalitate, aş fi început cu această reformă? Vă spun direct, cu public, nu. Nu reprezenta pentru mine o prioritate. În condiţii de criză fiscal-bugetară, creşterea normei didactice cu cele două ore a devenit o necesitate. Nimeni nu şi-a dorit-o, fiindcă niciun ministru nu vrea să se contreze cu oamenii din sistem”, a spus David, precizând că a luat modelul european: Franţa, 22 ore; Spania, 21 ore; Irlanda, 22 ore.

„Da, există şi acele exemple pe care le-aţi dat: Turcia, Bulgaria, Polonia, cu număr de sub 18 ore. Dar avem şi Ungaria cu 26 de ore. Doamne fereşte să ajungem în zona aia. Deci, altfel spus, n-am ieşit din nişte repere ale OECD şi ale Uniunii Europene. Dar, repet, n-ar fi fost o măsură primordială pentru mine”, a menţionat el.

Potrivit ministrului, ca urmare a acestui program, copiii din România, în zona învăţământului primar, vor avea acces la un program de învăţare remedială, cele două ore de învăţare remedială pentru învăţători.

„O să-i ajute pe copii să consolideze lucrurile învăţate, să corecteze competenţele pe care ar fi trebuit să le înveţe, dar nu le-au învăţat, să utilizeze competenţele în viaţa de zi cu zi şi să le dezvolte pentru performanţă. Aveam acel program de învăţare remedială în legea dedicată învăţământului preuniversitar din 2023, dar niciodată nu am avut bani pentru el. Uite că, ca un efect secundar, nu am pretenţia că a fost gândit ca obiectiv principal, avem acest program care va avea rezultate în următorii ani”, a mai spus David.

Ministrul a adăugat că a fost atent la profesori.

„Să nu credeţi că n-am fost atent la profesori. 98,6% dintre titulari şi-au mărit norma în aceleaşi unităţi şcolare. Mai mult, în cazul celorlalţi 1,4%, aveam o reglementare prin care, dacă norma este deja fragmentată cu trei sau mai multe unităţi şcolare, nu o fragmentezi”, a spus el.

Ministrul Educaţiei a mai declarat că începem acest an şcolar cu mai mulţi titulari decât anul trecut, pentru că am avut aproximativ 5.000 care au luat examenul de titularizare şi s-au pensionat o mie şi ceva, iar în zona suplinitorilor calificaţi au rămas cam la acelaşi nivel.

Articol recomandat de sport.ro

Ce a postat Cristiano Ronaldo, în ziua finalei Spania - Argentina